Președintele Nicușor Dan a vorbit despre nominalizările la SRI și SIE: „La momentul oportun voi face nominalizarile, pentru ca exista discutii intre presedinte si partide si partide intre ele, astfel ca vom avea discutiile la momentul potrivit. Exista interes pentru ca am avut o influenta a SRI in viata politica, economica, asa ca persoana care va conduce SRI va avea putere in statul roman. Noi trebuie sa facem ca partea operativa sa nu fie zdruncinata, pe de alta parte sa prevenim excesele vazute de-a lungul timpului. Un director civil ar trebui sa fie garantia pentru acest lucru”.
S-a vehiculat că în cărți pentru șefiile SRI și SIE ar fi Gabriel Zbărcea (pentru SRI) și Marius Lazurca (pentru SIE).
Gabriel Zbârcea este avocat, co-fondator al firmei de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, unde îndeplinește actualmente funcția de avocat asociat coordonator. Conform Avocat.ro, acesta a ocupat, în trecut, și anumite funcții în sectorul public, precum: Consilier de Stat al Prim-Ministrului României (decembrie 2004 – ianuarie 2005); Președinte în cadrul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), precum şi în Comisia de Privatizare a Băncii Comerciale Române (BCR).
Din firma sa a făcut parte și Robert Roșu, avocatul condamnat la 5 ani de închisoare, în 2020, în scandalul „Ferma Băneasa”. DNA l-a acuzat pe acesta că: „a întocmit un raportului de „due diligence”, că a formulat notificări, memorii și că a participat la ședințele consiliului de administrație ale unui institut, precum și că ar fi influențat opinia unui consilier juridic din cadrul unei instituții care deținea terenurile ce făceau obiectul unei cereri de restituire”. În 2021, a fost achitat de acuzații și eliberat, după ce ÎCCJ a admis recursul în casație declarat de avocat.
Pe de altă parte, Marius Lazurca este un diplomat român, care a îndeplinit funcția de ambasador al României în: Sfântul Scaun și Ordinul Militar Suveran de Malta (2006-2010), în Republica Moldova (2010-2016) și Ungaria (2016-2020) și Mexic (2021-prezent). A mai îndeplinit, de asemmenea, funcția de Reprezentant Permanent al României la Comisia Dunării, conform MAE.
De numele său se leagă câteva confruntări cu guvernul maghiar condus de Vikto Orban. În 2019. acesta l-a criticat pe vicepremierul Zsolt Semjen, pentru demararea unui program de subvenționare a fermierilor maghiari din Transilvania fără consultarea statului român, relatează G4Media.
Un an mai târziu, Lazurca a postat, pe un grup al ambasadorilor din Ungaria, un mesaj în care denunța un „atac” împotriva parlamentarei din opoziție, Timea Szabo ( care fusese împiedicată de parlamentarii FIDESZ să pună o întrebare în Parlament și, ulterior, criticată în presa maghiară).
Joi, preşedintele României, Nicuşor Dan, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, joi, de la ora 12:00, la Palatul Cotroceni, unde s-a discutat subiectul dronelor, dar şi securitatea energetică a României. Ulterior, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a oferit detalii despre şedinţă.
„Am discutat în această şedinţă două proiecte importante, două proiecte subsecvente aprobării legii 73 din 2025, acea lege privind intervenţia asupra aeronavelor neautorizate din spaţiu aerian al României. Proiectul de lege, vă reamintesc, a fost discutat, dezbătut, aprobat de Parlament în primăvară, a mers la Monitorul Oficial, a devenit lege în 19 mai. Apoi în iulie, la 10 zile după ce am fost numit ministru, am aprobat ordinul de ministru prin care stabileam procedurile şi linia de comandă pentru intervenţia împotriva dronelor. Astăzi am completat acest cadru legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor. Toate instituțiile din apărare au o listă de obiective care trebuie protejate, se actualizează în funcție de realități, poate cuprinde obiective temporare, de exemplu, atunci când se întâmplă un eveniment important, unde ai, de exemplu, preşedinţi de stat sau premieri într-un spaţiu public, într-un hotel, sau o zonă de conferinţă, o sală de conferinţe, astfel că poţi defini acel obiectiv temporar, pe perioada evenimentului, ca fiind un obiectiv care trebuie protejat şi SPP-ul în cazul ăsta ia toate măsurile pentru a-l proteja. Legea face o referire şi un cadru general la capabilităţile tehnice pentru a interveni împotriva dronelor, pentru protecţia acestor obiective şi vorbim de trei paşi, unul de identificare, al doilea, general, de bruiere, al treilea de intervenţie şi nu o să intru în mai multe detalii, detaliile fiind clasificate.
Avem cazul dronelor, aeronavele fără pilot, unde am stabilit prin ordinul de ministru, detaliat, linia de comandă, cine ce face şi cum face, de la început, din 4 iulie, avem aeronave cu pilot, care pot fi militare şi în cazul dronelor decizia este la comandantul misiunii, comandantul militar al operaţiunii. Avem aeronave cu pilot militare şi civile. În cazul celor militare, din nou, decizia şi toată procedura este coordonată şi derulată de comandantul misiunii în conformitate cu toate regulile NATO de interceptare a aeronavelor militare şi am văzut un caz recent chiar în Estonia. Sunt nişte paşi graduali şi folosirea armamentului şi distrugerea unui avion este ultima măsură, o măsură de ultimă instanţă, dacă toţi ceilalţi paşi sunt ignoraţi şi aeronava nu se identifică şi nu părăseşte spaţiul aerian al României. Şi e vorba de aeronave cu pilot civile, caz în care decizia de doborâre este la ministru, ca şi până acum. Este o poveste veche de la 11 septembrie, din acel moment în care lumea noastră modernă s-a schimbat, în care s-a întâmplat un lucru la care nu s-ar fi aşteptat nimeni, şi anume nişte aeronave civile au lovit acei zgârie nori din New York. De atunci a rămas ca decizia, şi suntem practic pe cadru vechi, în care decizia în cadrul aeronavei civile cu pilot, care nu se identifică, devin aşa zise renegate în limbaj de specialitate, decizia este la ministru, pentru că este o decizie cu o componentă politică atunci când vorbim de civil, fie că e vorba de o aeronavă mică care poate pierde şi accidental posibilităţile de a transmite şi de a comunica în urma unei defecţiuni, sau vorbim de, Doamne fereşte, un al doilea caz 11 septembrie, sper să nu mai vedem aşa ceva pe teritoriu niciunei ţări”, a explicat ministrul Apărării la Palatul Cotroceni.
Moşteanu a dat asigurări că țara noastră are „toate procedurile şi capabilităţile” de a reacţiona în situaţia în care avioane ruseşti cu pilot ar intra în spaţiul aerian al ţării şi s-a refertit şi la procedurile în cazul dronelor: „Noi suntem în legătură cu aliaţii NATO, avem ceea ce se cheamă early warnings, le vedem venind spre noi din timp. Au fost cazuri în care (avioanele ruseşti – n.r.) au muşcat, cum se zice, din Flight Information Region, o regiune peste Marea Neagră care e controlată de la Bucureşti şi mai trece câte unul în fugă pe acolo, au mai fost cazuri, însă nu au fost ameninţări directe. Există aceste proceduri de interceptare, avem avioane care sunt pregătite tot timpul, 24 din 24, cu armament şi cu piloţi, să se ridice de la sol, se şi ridică de la sol când este nevoie, fie în cazul avioanelor, fie în cazul dronelor. Deci avem toate procedurile şi toate capabilităţile la locul lor. (Avioanele care intră în spaţiul aerian românesc – n.r. ) vor fi interceptate, adică vor veni avioane lângă ele, vor stabili un contact radio, le va spune să se întoarcă, dacă nu se întorc există paşii militari şi se ajunge, ultima instanţă este doborârea lor”.