Calculul se bazează pe un PIB estimat la 1.902 miliarde lei, conform datelor CNSP din septembrie, ceea ce ar însemna un deficit de 159,7 miliarde lei, foarte aproape de pragul de 160 miliarde lei.
Aceasta vine după ce, anul trecut, împrumuturile efective ale statului au ajuns la 252 miliarde lei, după ce planul inițial, estimat la 5% din PIB, a fost majorat succesiv până la 8,65%, conform Profit.ro. La începutul anului, bugetul a fost construit cu o țintă de deficit de 7% din PIB, cash și ESA, obiectiv considerat realizabil doar dacă Guvernul ar fi majorat taxele în aprilie, așa cum prevedea planul fiscal cu Comisia Europeană.
Din cauza alegerilor prezidențiale, măsurile de stabilizare nu au fost aplicate decât în luna iulie, după instalarea guvernului Bolojan, corecția bugetară din acest an fiind astfel limitată.
„În baza discuțiilor care au avut loc în săptămânile premergătoare, între echipele tehnice ale Ministerului de Finanțe și cele ale Comisiei, am convenit un deficit cu care România să se închidă anul acesta de 8,4% din PIB. Asta înseamnă un deficit de aproximativ 159 de miliarde de lei, adică aproape 32 de miliarde de euro.
Efectele scontate ale pachetelor adoptate vor fi anul acesta de aproximativ 0,6–0,7% din PIB, deoarece efectele se resimt doar în ultimele 3–4 luni, iar prin anualizare se diminuează.
Anul viitor, impactul măsurilor ar fi de peste 2,5% din PIB, ceea ce ar permite, dacă respectăm această țintă de deficit, să ne apropiem de o țintă de puțin peste 6% din PIB și să intrăm pe o traiectorie normală, în care cheltuielile primare să scadă în mod constant. Ținta din acest an este ca acestea să nu depășească 2,8%.
Principala influență asupra rectificării bugetare și a deficitului de 8,4% este creșterea costului dobânzilor: inițial estimat la puțin peste 40 de miliarde de lei, acum se estimează că va depăși 50 de miliarde”, a explicat Bolojan.
Împrumuturile statului au trecut deja de 200 de miliarde lei în septembrie. La finalul lunii august, sumele împrumutate de Guvern se situau la 197,9 miliarde lei, iar în prima săptămână din septembrie pragul de 200 miliarde lei a fost depășit. Dobânzile rămân ridicate, atât din cauza deficitelor bugetare mari din ultimii ani, cât și din cauza turbulențelor politice recente.