Ilie Bolojan, biciul şi zăhărelul: „Este nevoie de mai multe tăieri, dar Guvernul va asigura plata integrală a pensiilor și salariilor până la sfârșitul anului 2025”

Premierul Ilie Bolojan a declarat luni, la Digi24, că rectificarea bugetară pregătită de Guvern va asigura plata integrală a pensiilor și salariilor până la sfârșitul anului 2025, în contextul speculațiilor privind resursele bugetare ale statului.

„Sunt și această rectificare de buget care a fost propusă astăzi și va fi adoptată zilele viitoare, miercuri sau joi, asigură fluxurile de plăți ca pensiile și salariile în România să fie achitate până la sfârșitul anului” a spus premierul.

DOCUMENT. S-au găsit bani de pensii şi salarii, avem proiectul rectificării. Ministerul Finanţelor anunţă că deficitul creşte cu 24.579 milioane de lei

Premierul a explicat și motivul pentru care Ministerul Muncii primește fonduri suplimentare importante la această rectificare. O parte din sume este destinată achitării restanțelor către companiile din energie, rezultate din schema de plafonare a prețurilor din anii trecuți.

Alte articole

Ilie Bolojan, despre alegerile pentru Primăria Capitalei: „Ar putea să fie în perioada următoare, poate până la finalul lui noiembrie sau ar putea să fie amânate pe primăvară”

Ilie Bolojan, despre tragedia de la Spitalul de Copii „Sfânta Maria”: Problemele țin și de mentalitate. Schimbările nu se fac de pe o zi pe alta”

„Așa este. Și cealaltă parte din sumă este pentru a achitarea restanțelor pe care le avem către companiile din energie, pentru prețurile plafonate în anii trecuți. Pentru consumatorii casnici, Ministerul Muncii achită această diferență, datorită plafonării, iar pentru consumatorii non-casnici achită diferența Ministerul Energiei. De aceea există acest surplus la Ministerul Muncii. Pe componenta de pensii o sumă relativ mică, iar pe componenta de salarii pe câteva ministere au fost niște alocări suplimentare în așa fel încât să poată să asigure fluența plăților în următoarele luni”, a mai spus premierul Ilie Bolojan.

Călin Georgescu ameninţă: „Nu știi niciodată cum va reacționa un popor la disperare! Aș fi vrut o economie a prosperității, nu una de ghetou. Jocuri de noroc, cămătari, bancheri, droguri, deznădejde”

„O parte din această rectificare de buget s-a dus către asigurarea fondurilor, în așa fel încât să putem asigura cofinanțarea la fondurile europene, pe care trebuie să le absorbim până la finalul anului și, în mod evident, să închidem lucrurile. Programul PNRR, care trebuie finalizat până în toamna anului viitor și în așa fel încât să absorbim din acest moment și până în toamna anului viitor 10 miliarde de euro, care vor fi o infuzie importantă în economia românească, atât pentru proiecte din energie, dar și pentru proiecte care țin de eficiența energetică a clădirilor, a școlilor, de exemplu în spitale, în infrastructură și așa mai departe.

Despre programul Anghel Saligny, anul acesta au fost alocați inițial 9,9 miliarde, s-a alocat această suplimentare de peste 2 miliarde, în așa fel încât facturile care au fost emise până în vara acestui an să poată fi achitate în lunile următoare. „Nu mai avem spații bugetare pentru a continua alte plăți pe programul Angel Saligny anul acesta și, practic, cu această suplimentare, se vor închide plățile pe care le poate face Guvernul României pe programul de investiții din bugetul național pentru autoritățile locale. Ați luat bani de la investiții ca să aveți pentru cheltuieli gen pensii și salarii? Nu au fost luați bani de la investiții, ci au fost suplimentate sumele pe aceste programe, având în vedere că volumul de lucrări derulate de companiile de construcții a fost mult mai mare decât cel programat la începutul anului. Și atunci, pentru a asigura cât de cât plățile, a fost făcută această suplimentare.

După primele 8 luni ale anului, deficitul bugetar este de 4,54 din PIB față de 4,59 în 2024, după primele 8 luni.

„Taxele nu au crescut degeaba pentru că a fost o influență suplimentară de venituri la bugetul de stat, dar trebuie să înțelegem că anumite creșteri de salarii care au fost generate anul trecut și creșteri de pensii care au fost aplicate din primăvara anului viitor sau din toamnă, chiar dacă nu au mai fost crescute pensiile sau salariile, anul acesta s-au aplicat de la începutul anului aceste creșteri și practic s-au văzut suplimentari pe primele luni până în luna în care au crescut și anul trecut. Pe de-o parte. Pe de-altă parte, la formarea bugetului.
Pentru anul acesta, confort discuțiilor de care am aflat, pentru că n-am fost exact atunci când s-au purtat toate discuțiile legate de buget, s-a făcut o estimare de creștere, de scădere de cheltuieli cu aproximativ 5% pe componenta din salarii. Ori, pentru că pe primele șase luni de zile nu s-au luat aceste măsuri de scădere a costurilor cu salariile. Ba din potrivă s-au dat niște dispense prin aprobarea a aproape 100 de memorandumuri prin care au fost exceptați de la desființarea posturilor vacante mai multe instituții și autorități. Practic, anvelopa de salarii a fost mai mare decât cea estimată inițial, atât pentru că s-au anualizat, deci au fost aplicate pe toate cele 12 luni de la începutul acestui an, dar și prin faptul că n-au scăzut”, a mai spus Ilie Bolojan.

„Și pentru a ne putea menține într-un echilibru bugetar, pentru că această etapă este o etapă a stabilizării bugetare, de a impune disciplina fiscală, de a face ordine în finanțele publice, de a ne încasa taxele care au fost stabilite, nu mai trebuie să creștem taxe, trebuie să ni le încasăm. Dar ce trebuie avut în vedere este să ne scădem în continuare cheltuielile de funcționare ale statului. Pentru că dacă nu vom scădea cheltuielile de funcționare, vom ajunge la ceea ce spune cel care a făcut această observație. Cheltuielile în creștere ne vor ajunge din urmă și aceasta este o direcție importantă care trebuie menținută în lunile următoare, în așa fel încât să ne păstrăm echilibrele financiare și să putem lua măsuri pentru a crește economic și pentru a crea condiții de dezvoltare în așa fel încât să trecem la următoarea etapă, începând de anul viitor, care înseamnă etapa de consolidare și de dezvoltare”, a mai spus Ilie Bolojan la Digi 24.

Premierul Ilie Bolojan a explicat, luni seară, că cel mai important lucru este să spui partenerilor adevărul, fie ca că este vorba despre Comisia Europeană, de investitori, de agenţiile de rating sau de cetăţeni, iar odată ce ţi-ai asumat că faci nişte lucruri să le şi faci. Asta aduce încredere şi predictibilitate, crede premierul, precizând că aşa a reuşit să convingă Comisia Europeană să accepte un deficit de 8,4% în acest an.

Ilie Bolojan a fost întrebat, luni, la Digi 24, cum a convins Comisia Europeană să accepte un deficit de 8,4% în acest an.

”Unul din lucrurile importante în relaţiile cu partenerii, partenerii înseamnă creditorii noştri, înseamnă companiile de rating, înseamnă Comisia Europeană, investitorii în România, cetăţenii din România este să încerci să fii credibil şi să le spui oamenilor adevărul, iar dacă poţi să faci anumite lucruri, să ţi le asumi, dar să şi le şi faci, iar dacă nu le poţi face, nu poţi atinge anumite obiective, e mult mai corect să explici de ce nu poţi atinge aceste obiective. Vă rog să vă gândiţi că, în condiţiile în care acest Guvern este de trei luni de zile, orice măsuri ai lua, nu ai cum să ai efecte pentru tot anul. Pentru că noi am luat măsuri care se aplică doar pe ultimele patru luni ale anului, unele dintre ele se aplică de la 1 ianuarie anul viitor, deci efectele pe aceste luni erau practic reduse sub 1% din Produsul Intern Brut”, a afirmat Ilie Bolojan.

”A trebuit să explicăm cât se poate de clar Comisiei care sunt realităţile bugetare şi, evident, pe baza unui plan pe care îl avem să respectăm ţintele pe care ni le stabilim, ci pentru că asta este un indicator de încredere pentru ţara noastră, atât în faţa cetăţenilor, dar şi în faţă a partenerilor noştri. Orice fel de grad de încredere mai ridicat, înseamnă credite pe care le luăm cu dobânzi mai scăzute, înseamnă o apetenţă mai mare pentru a investi în România, pentru că oamenii ştiu pe ce se bazează dacă li se spune că se va întâmpla un anumit lucru sau că va fi o anumită predictibilitate. Ştiu că se vor respecta acele lucruri şi asta nu se face de pe zi pe alta”, a transmis premierul.

Bolojan a mai fost întrebat dacă se discută de alte majorări de taxe din 2026. ”Nu avem în momentul de faţă nici în negocierile cu Comisia, nici în discuţiile din interiorul Guvernului sau coaliţiei astfel de propuneri. Nu creşterea de taxe este problema, ci problema noastră este să ne reducem cheltuielile. Măsurile de până acum au nişte efecte şi în 2026 atunci se vor vedea efectele. Efectele cumulate ar trebui să fie de peste 2% din Produsul Intern Brut, de aceea ne propunem ca anul viitor să fim cu deficitul într-o zonă care să se apropie cât mai mult de 6%, deci 8,4 minus 2% aproximativ, deci sub 6,5%, în aşa fel încât să reducem treptat creditele pe care România le contractează, să ne stabilizăm dobânzile în aşa fel încât să avem spaţii bugetare pentru a susţine proiecte de investiţii pentru ca să creăm condiţii ca ţara noastră să se dezvolte în anul următor”, a afirmat Ilie Bolojan.