Potrivit Elenei Mateescu, emiterea unei avertizări meteorologice de cod roșu (cea mai gravă dintre avertizările ANM) se face doar atunci când sunt întruniți anumiți parametri meteo, atât în ceea ce privește aria de acoperire, cât și valorile absolute ale fenomenelor prognozate.
„Când elaborăm o avertizare meteo de cod roșu, portocaliu sau galben, ținem cont de aria de extindere și valorile absolute ale parametrilor meteorologici. La Băneasa, de exemplu, modelele de prognoză indicau cantități de peste 90 de litri pe metru pătrat în 24 de ore”, a explicat șefa ANM.
Elena Mateescu a precizat că prognoza s-a confirmat în județe precum Constanța, Giurgiu și Ilfov, unde cantitățile de precipitații au fost extrem de mari, în unele cazuri depășind 100 l/mp în doar 24 de ore.
„În Constanța s-a confirmat codul roșu, la Giurgiu la fel. În Capitală s-au înregistrat 57 l/mp, o valoare care se apropie foarte mult de pragurile istorice înregistrate vreodată într-un interval de 24 de ore. Avem 113 l/mp, cu 51 l/mp medie peste cantitatea care ar trebui să plouă într-o lună în Capitală. Sunt criterii pe care le luam în funcție de pragurile meteorologice ale valorilor de cantități”.
În ceea ce privește închiderea școlilor, Elena Mateescu a subliniat că ANM nu are atribuții decizionale în acest sens: „Aceste atribuții de a închide școlile aparțin MAI, prefecturilor și comitetelor locale pentru situații de urgență. Rolul nostru este să emitem avertizări meteo, iar autoritățile decid ce măsuri iau”.
Totuși, în anumite cazuri, reprezentanții autorităților locale sau centrale consultă ANM înainte de a lua decizii importante: „Suntem întrebați de avertizarea respectiv[ de entitati și toate măsurile sunt stabilite de autorități. Prognoza nu este la punct fix, efectele sunt însă vizibile”, a explicat Elena Mateescu la România TV.