Se construiește autostrada prezidențială Brașov-Făgăraș, care va pune capăt chinului de pe Valea Prahovei. Investiția record de peste 10 miliarde de lei va lega Bucureștiul de Europa

După autostrada Pitești–Sibiu, prioritară în mandatul fostului președinte Klaus Iohannis, noul mandat prezidențial aduce în prim-plan o altă investiție majoră, autostrada Brașov–Făgăraș.

Autostrada Brașov-Făgăraș va lega Bucureștiul de restul Europei

Un proiect cu o puternică încărcătură simbolică, dat fiind că ar urma să lege orașul natal al președintelui Nicușor Dan de restul țării, dar și strategică, fiind una dintre verigile lipsă ale Autostrăzii Transilvania, care ar lega România de Europa Occidentală mult mai ușor.

Autostrada Brașov–Făgăraș va avea aproximativ 50 de kilometri, iar complexitatea sa o transformă într-unul dintre cele mai dificile și costisitoare proiecte rutiere din România.

Citește și : Peste 117.000 de noi angajați la stat față de 2015, în ciuda eforturilor pentru digitalizare. Klaus Iohannis a angajat 90 de oameni în plus de la începutul mandatului

Alte articole

Autostrada Sibiu – Pitești ar putea fi gata înainte de termen, o premieră istorică. Va fi primul drum de mare viteză care traversează munții Carpați

Vrei să vizitezi cele 14 țări prin care trece cea mai lungă autostradă din lume? Ia-ți concediu minimum șase luni, pentru că ai de mers, nu glumă!

Traseul va include 46 de poduri, viaducte și pasaje, trei tuneluri de tip cut&cover, unul dintre ele conceput ca ecoduct pentru fauna sălbatică, precum și 67 de podețe pentru scurgerea apelor. Valoarea totală a proiectului depășește 10,22 miliarde de lei fără TVA, mai mult decât dublul estimărilor inițiale.

Proiectul include spații de servicii moderne, benzinării, restaurante, parcări și centre de întreținere, fiind gândit să respecte standardele europene pentru autostrăzi de relief dificil, iar viteza de proiectare va fi de 120 km/h.

Proiectul pentru autostrada Brașov-Făgăraș are o importanță strategică majoră. El completează coridorul european TEN-T, menit să conecteze Bucureștiul cu vestul Europei, și promite beneficii economice consistente pentru regiune. Brașovul, Făgărașul și localitățile limitrofe ar urma să atragă noi investiții, să se dezvolte turistic și să fie integrate mai rapid în rețeaua europeană de transport. În același timp, construcția va elibera Valea Prahovei de traficul sufocant, oferind o rută alternativă între sudul și centrul țării.

Studiile de fezabilitate indică un raport favorabil cost-beneficiu, având în vedere că, pentru fiecare leu investit, economia ar putea câștiga dublu prin reducerea timpilor de transport, scăderea costurilor cu combustibilul și diminuarea numărului de accidente.

Mai mult, pe termen lung, se estimează o creștere a PIB-ului regional de până la 1% anual, iar șantierul pentru autostrada Brașov-Făgăraș va genera peste o mie de locuri de muncă directe și câteva mii indirecte.

Problemele de mediu care încetinesc lucrările

Totuși, drumul spre realizarea autostrăzii nu este lipsit de provocări. Relieful dificil impune construcția de viaducte și tuneluri lungi, iar zona Perșani, bogată în biodiversitate, aduce constrângeri ecologice destul de serioase.

Citește și : Ilie Bolojan le cere primarilor să împrumute bani pentru căldură. Ce prevede derogarea pregătită de Guvern

Proiectul va afecta aproape 28 de hectare de păduri, dintre care peste jumătate se află în situri protejate Natura 2000. Pentru compensare, este prevăzută o amplă campanie de reîmpădurire și realizarea unui ecoduct (n.r. – pasaj pe care să treacă animalele) de 300 de metri, o premieră în infrastructura rutieră românească.

Exemplu de ecoduct

Contractul de proiectare este deja semnat, iar licitațiile pentru execuție urmează să fie lansate. În scenariul optimist, lucrările ar putea începe în 2026 și s-ar finaliza în 2029, însă experții avertizează că, având în vedere experiența altor șantiere, termenul realist ar putea fi 2030 sau chiar 2031.