Vârsta de pensionare în Italia va crește din 2027. Guvernul condus de Giorgia Meloni se confruntă cu o nouă provocare în privința sistemului de pensii, pe fondul creșterii speranței de viață în Italia. Potrivit legislației actuale, vârsta de pensionare ar urma să fie majorată automat începând cu 1 ianuarie 2027, în baza mecanismului prevăzut de reforma Fornero. Astfel, vârsta pentru pensia standard ar crește la 67 de ani și trei luni, iar cea pentru pensionarea anticipată la 43 de ani și o lună, respectiv cu un an mai puțin pentru femei.
Executivul Meloni promisese inițial că va bloca această creștere, cel puțin temporar, însă presiunile bugetare par să limiteze marja de manevră. Costul unei măsuri de înghețare a vârstei de pensionare este estimat la aproximativ trei miliarde de euro, o sumă considerată dificil de acoperit în contextul actualului buget.
Deși guvernul își reafirmă angajamentul de a „depăși” reforma Fornero, scenariile care se conturează indică o serie de compromisuri, scrie publicația Fanpage, citată de stiridiaspora.ro.
Printre variantele analizate se numără exceptarea de la majorare a persoanelor care au împlinit 64 de ani la începutul anului 2027, a celor care lucrează în domenii considerate solicitante sau a celor care au început contribuțiile înainte de vârsta de 18 ani. O altă opțiune ar fi aplicarea graduală a creșterii: o lună în plus în 2027 și încă două luni în 2028, pentru a atenua impactul asupra populației active.
Discuțiile privind modificarea vârstei de pensionare au fost relansate la începutul anului, după ce Confederația Generală Italiană a Muncii (CGIL) a avertizat asupra unei posibile creșteri, ulterior confirmate de Institutul Național de Statistică (ISTAT) și de Oficiul General de Contabilitate al Statului. Conform datelor oficiale, speranța de viață a italienilor de 65 de ani a atins un nivel record – 21,2 ani – ceea ce, potrivit formulei actuale, impune o ajustare automată a vârstei de retragere din activitate.
În acest context, guvernul Meloni caută o soluție care să echilibreze nevoia de sustenabilitate a sistemului public de pensii cu promisiunile electorale privind protejarea lucrătorilor mai în vârstă. Liga, condusă de subsecretarul pentru Muncă, Claudio Durigon, continuă să susțină public blocarea creșterii vârstei de pensionare, însă negocierile interne se concentrează tot mai mult pe identificarea unei formule intermediare.
Pe lângă ajustarea din 2027, previziunile demografice indică o nouă creștere a pragului de pensionare în 2029, de această dată cu două luni. Dezbaterile privind reforma sistemului de pensii urmează să se intensifice în zilele următoare, odată cu finalizarea bugetului pentru 2026, care ar putea include primele decizii oficiale în privința acestei teme sensibile pentru milioane de italieni.
Guvernul condus de Giorgia Meloni se confruntă cu o nouă provocare în privința sistemului de pensii, pe fondul creșterii speranței de viață în Italia. Potrivit legislației actuale, vârsta de pensionare ar urma să fie majorată automat începând cu 1 ianuarie 2027, în baza mecanismului prevăzut de reforma Fornero. Astfel, vârsta pentru pensia standard ar crește la 67 de ani și trei luni, iar cea pentru pensionarea anticipată la 43 de ani și o lună, respectiv cu un an mai puțin pentru femei.
Germania: Experții recomandă creșterea etapizată, până la 73 de ani, a vârstei de pensionare – stagnarea economică nu va putea fi evitată altfel
Vârsta de pensionare ar trebui ridicată la 73 de ani, până în 2060, pentru a împiedica prăbușirea sistemului de securitate socială al țării, conform Consiliului german al experților economici.
Organismul a sugerat o creștere treptată a vârstei de pensionare de la 67 la 73 de ani până în 2060, penrtu a contracara stagnarea economică generată de creșterea redusă a productivității, dezindustrializare și problemele demografice structurale. Oamenii trebuie să lucreze mai mult pentru a produce același rezultat economic, se arată în raport, conform Brussels Signal.
Conform Consiliului german al experților economici, vârsta de pensionare ar trebui ridicată la 73 de ani, până în 2060, pentru a împiedica prăbușirea sistemului de securitate socială al țării.
Măsura ar contracara stagnarea economică, caracterizată prin creșterea redusă a productivității, dezindustrializarea și problemele demografice structurale cu care se confruntă Germania, ceea ce înseamnă că oamenii trebuie să lucreze mai mult pentru a produce același rezultat economic.
În 2025, vârsta de pensionare standard este în România de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, în conformitate cu o eşalonare din Legea nr. 263/2010, iar pentru a beneficia de pensie este necesar un stagiu minim de cotizare de 15 ani, respectiv un stagiu complet de 35 de ani, totul fiind subject de ajustare prin creşterea vârstelor.
Pensia, perioada în care ar trebui să ne relaxăm după o viață de muncă și plină de provocări profesionale, se dovedește a fi prea scurtă în România
Raportul dintre vârsta de pensionare și speranța de viață plasează românii la coada clasamentului în Europa.
Cu o vârstă de pensionare de 65 de ani și o speranță de viață de aproape 73 de ani, un bărbat român mai apucă vreo 8 ani de pensie. Spre deosebire de pensionarii din Vestul Europei, care se bucură de 14-15 ani de pensie, cum este cazul celor italieni.
Ceva mai bine stau femeile din România, a căror speranță de viață depășește 80 de ani. Asta înseamnă vreo 15-16 ani de pensie. Cifrele plasează România mai bine în contextul european, dar rămâne tot sub nivelul unor țări precum Franța, Spania sau Suedia, unde perioada de pensionare variază între 19 și 24 de ani.
De subliniat că în raportul prezentat de Profit.ro n-au fost luate în calcul pensiile speciale, care încep chiar și de la 48 de ani, în cazul magistraților, și ating cote de lux.