România a semnat un acord de cooperare cu Organizația pentru Cooperare în Domeniul Înzestrării Comune (OCCAR), marcând astfel primul pas către achiziția a patru corvete de luptă. Procesul se va desfășura prin intermediul programului european „European Multirole Corvette” (EMC), potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării Naționale (MApN). Acordul a fost semnat la începutul acestei săptămâni de ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, și de directorul OCCAR, Joachim Sucker. Corvetele vor fi construite de un consorțiu din care face parte și Naval Group, o companie franceză, consiliată de un grup de români.
Numai că surse din Ministerul Apărării vorbesc despre posibila implicarea lui Florian Coldea în această decizie, anunţă evz.ro. Din datele publicate anterior rezultă că legătura lui Coldea cu “Dosarul Corvetelor” s-a manifestat în perioada licitației naționale, din 2024. Acesta era prezentat ca fiind unul din consultanții întregii afaceri. Pe acest fundal tehnico-instituțional se suprapune inevitabil spațiul românesc al influenței politico-industriale. Numele lui Florian Coldea, fost prim-adjunct SRI, apare recurent în relatarea media a vechii „saga a corvetelor” (procedura națională începută în 2016–2019, câștigată de Naval Group, dar blocată și, în final, anulată).
Omul lui Coldea a făcut furori ziua în amiaza mare. Bogdan Neidoni umblă cu teancul de bani după el
Din poziţia de „pe loc repaus”, Florian Coldea s-a dat singur de gol când a scos din şifonier uniforma cu fireturi de general, deși era trecut în rezervă. “Ne dovedește asta o simplă fotografie din primăvară lui 2020, mai precis 14.02. 2020, când a avut loc minunatul eveniment de predare a corvetei construite de Damen către pakistanezi. Cine era unul dintre invitații de marcă ai evenimentului? Generalul ÎN REZERVĂ Florian Coldea!”, scria jurnalistul Liviu Alexa. Și EVZ a scris atunci despre această ciudată apariție: “Fostul șef al operațiunilor SRI, îmbrăcat în uniformă, a fost prezent la momentul discursurilor și a participat la turul oficial al navei, împreună cu oficiali ai Forțelor Navale Române, Forțelor Navale pakistaneze și ai constructorului”, potrivit sursei citate.
Florian Coldea, la ceremonia de inaugurare. sursa: strictsecret.ro
Din perspectivă industrială, acordul deschide ușa către programul european al corvetelor modulare/multimisiune (MMPC/EPC – cunoscut în spațiul public și ca „European Multirole Corvette”). Proiectul este gestionat de OCCAR și are drept nucleu consorțiul coordonat de Naviris, joint-venture Fincantieri–Naval Group, alături de Navantia și alți parteneri europeni. Rolul OCCAR și al Naviris în această arhitectură a fost formalizat încă din 2023, când s-a semnat contractul pentru prima fază, continuat în 2024 cu selectarea ofertei industriei pentru etapa a doua în cadrul Fondului European de Apărare.
Ionuţ Moşteanu, ministrul Apărării: Preţul de achiziţie este de 223 de milioane de euro fără TVA, iar peste acest preţ va veni preţul unor echipamente, rachete şi a unor echipamente suplimentare.
Acest contract deschide calea participării României la proiectele europene dedicate dezvoltării, achiziției și mentenanței echipamentelor militare de ultimă generație. Întrebarea este cine va fi consultantul român și va încasa milioane de euro…
Potrivit planului, prima corvetă destinată României ar urma să fie operațională în 2030, iar celelalte trei vor fi livrate treptat, până în 2035. Programul European Multirole Corvette, la care participă Italia, Franța, Spania, Grecia, Danemarca, Portugalia și Croația, are ca obiectiv construirea unor nave modulare și multifuncționale, cu un deplasament de circa 3.000 de tone și o lungime sub 110 metri.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat joi despre corvetă că va fi operaţională din prima zi, ea fiind funcţională, nouă şi trebuie să semnăm contractul. Ministrul a precizat că are armament pe ea, dar peste acest armament va veni şi un sistem de rachete american.
”Corveta va fi operaţională din prima zi. Este gata, e funcţională, e nouă. Trebuie să semnăm contractul. Am primit aprobarea Parlamentului, de curând. Acum se derulează fazele de negociere, pe contract, pe toate detaliile care vor fi stabilite cu guvernul turc. Este o acuziţie guvern la guvern”, a spus ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, după şedinţa de Guvern.
El a precizat că undeva în luna noiembrie va fi finalizat acest contract, apoi urmează să plătim avansul şi restul de sumă şi corveta va intra în serviciul Armatei Române. ”Deci ea este gata, are armament pe ea, armament standard NATO. N-aş putea să enumăr tot armamentul pe care-l are corveta, dar peste acest armament standard va veni şi un sistem de rachete, Sistemul Naval Strike Missiles, sistem de rachete americane care vor echipa toate forţele navale române şi vor fi şi pe această corvetă. Integrarea se va face aici în România. Noi o vom putea folosi din prima zi, în momentul în care este totul clar şi vin şi echipamentele americane, le vom pune pe corvetă”, a menţionat Moşteanu, potrivit news.ro
”Aş fi fost bine să fie deja în producţie alte corvete de care s-a vorbit multă vreme, însă e nevoie de această corvetă mai ales ţinând cont de dotarea Forţelor navale şi faptul că au fost şi ele văduvite multă vreme cu partea de echipare şi de înzestrare, e nevoie mai ales în perspectiva în care va trebui să sporim misiunile de patrulare pe Marea Neagră. Marea Neagră va rămâne o mare cu multe provocări şi după încheierea procesului de pace”, a subliniat ministrul Apărării.
În luna septembrie, Ionuţ Moşteanu a anunţat, după participarea în comisiile de apărare, că parlamentarii au dat aviz pozitiv privind achiziţionarea unei corvete uşoare, din excedentul armatei turce, cu echipament modern, interoperabil NATO.
Preţul de achiziţie este de 223 de milioane de euro fără TVA, iar peste acest preţ va veni preţul unor echipamente, rachete şi a unor echipamente suplimentare.
România cumpără cu bani grei şi tancuri şi se pregăteşte să fabrice frone
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat joi că a trimis către Parlament aprobarea pentru 216 tancuri şi o sumă evaluată la aproximativ 6,5 miliarde de euro, după care urmează apoi derularea unei licitaţii restrânse cu producătorii care au echipament pe standard NATO. Ministrul a mai afirmat că estimează că undeva în 2027 vor închide procedura şi de acolo va începe procesul de construcţie, de livrare al echipamentelor din faza a doua, care va dura ani de zile.
El a precizat că, atunci când vorbim de echipamente esenţiale pentru Armată, pe care armata le va folosi mulţi ani de zile, 20, de 30 de ani de zile, 40 de ani poate, este esenţial să avem baza industrială aici, în România, odată pentru producţie şi apoi pentru partea de mentenanţă şi înlocuirea unor piese care trebuie înlocuite din când în când.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a afirmat că obiectivul României este să finanţeze prin programul SAFE un proiect de producţie de drone, adăugând că sunt discuţii pentru realizarea unui joint venture între România şi Ucraina pe această temă. El a precizat că România nu are nevoie de drone de atac, ci de drone interceptoare, un tip care se află încă în dezvoltare.
România, stat membru al UE şi NATO, are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina şi în ultimii doi ani, de când Rusia a început să atace porturile ucrainene de pe malul Dunării, România a înregistrat peste 20 de incidente în care drone i-au încălcat spaţiul aerian sau fragmente de drone au căzut pe teritoriul său.
Tensiunile au crescut de-a lungul flancului estic al Europei, unde Estonia a acuzat Moscova că a trimis trei avioane de luptă în spaţiul său aerian, iar Danemarca şi-a închis aeroporturile din cauza unor drone suspecte, la o săptămână după ce avioane NATO au doborât drone ruseşti în spaţiul aerian polonez. România a fost, de asemenea, aproape de a doborî o dronă, aminteşte Reuters.
Comisia Europeană alocă României suma de 16,68 miliarde de euro, prin intermediul noului instrument financiar „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), aceasta fiind a doua cea mai mare sumă distribuită unui stat membru, după Polonia, în cadrul acestui program strategic. Potrivit Guvernului, participarea României la programul SAFE are trei implicaţii majore: componenta de apărare, cea bugetară şi cea de infrastructură. În cazul celei din urmă, este propusă spre finanţare o infrastructură mixtă civilă şi militară, capetele autostrăzilor din nord-estul României: A7 şi A8, Paşcani- Suceava-Siret, respectiv Paşcani-Iaşi-Ungheni.