Zeci de mii de concedieri, numărul total a fost crescut la 22.000. Giganţii industriei fac disponibilizări masive până la Crăciun

Concedieri 2025. Industria auto din Germania era motorul Europei cândva, dar războiul din Ucraina şi trecerea la maşini electrice au schimbat paradigma.

Concedieri 2025: Lufthansa va da afară 4.000 de angajaţi

Bosch, odată sinonim cu excelența ingineriei germane, va disponibiliza 22.000 de angajați până în 2030. Lufthansa va da afară 4.000. Giganții din industria chimică și siderurgică, precum BASF și ThyssenKrupp, au ajuns umbre ale marilor firme care au fost odată, fac şi ei concedieri, potrivit The Telegraph.

Până în anii 2000, Germania era mândră de faptul că, spre deosebire de Marea Britanie, își păstrase o bază industrială puternică. A sugera că influența crescândă a ideilor ecologiste o eroda însemna a invita acuzații de „populism”. Dar se pare că „populiștii” aveau dreptate. Deindustrializarea se produce în plină zi și nu mai poate fi negată în mod credibil.

Bosch, cu șase fabrici în România, anunță 13.000 de concedieri pentru a reduce costurile. Ce se va întâmpla cu angajații români

Alte articole

Premierul Ilie Bolojan, anunţ sumbru pentru bugetari înainte de Crăciun: Fără concedieri, salariile se pot plăti doar din împrumuturi

Concedieri la Guvern, 40% din oameni pleacă acasă: „Se cred angajaţi pe viaţă”

Experții spun că ascensiunea Chinei și impactul tarifelor americane au afectat economia germană. Iar productivitatea a scăzut. Dar cele mai grave răni sunt auto-provocate. După accidentul nuclear de la Fukushima din Japonia, în 2011, liderii industriei s-au grăbit să susțină renunțarea la energia nucleară. IG Metall a îndemnat chiar lucrătorii să mărșăluiască pentru închiderea reactoarelor, ceea ce, în fapt, a însemnat că angajații săi au militat pentru propriul șomaj.

Ulterior, industria germană a aplaudat presupusa fiabilitate a gazului rusesc. Când Putin a spulberat această iluzie, ei încă se aflau la conferințele Partidului Verzilor, lăudând fanaticii care preferau să ardă cărbune decât să extindă o singură centrală nucleară.

Producătorii de automobile precum Volkswagen, Mercedes și Porsche au îmbrățișat euforia electrică, ignorând faptul că clienții, din motive întemeiate, au încredere în motoarele cu ardere internă. Câțiva disidenți, precum BMW, au avertizat împotriva schimbării de atitudine, dar au fost ignorați. Acum, confruntată cu scăderea vânzărilor și creșterea costurilor și depășită de mărcile chinezești, industria protestează față de regulile cu care a contribuit la elaborarea lor.

Concedieri motivate şi de incompetenţe politice

În mijlocul ruinelor, însă, se remarcă o figură plină de speranță: Katherina Reiche, noul ministru german al Economiei. După doar șase luni în funcție, ea și-a făcut mai mulți dușmani decât majoritatea oamenilor într-o viață întreagă. Este batjocorită de Verzi ca eretică climatică, disprețuită de partenerii de coaliție de centru-stânga ai guvernului său, SPD, și privită cu neîncredere chiar și în cadrul propriului partid conservator, CDU.

Citește și: Gata cu românii care muncesc la negru în Anglia. Apare buletinul digital care combate migrația ilegală: „A fost prea ușor pentru oameni să vină aici”

Ea poartă furia lor ca pe o insignă de onoare. În timp ce alții murmură despre „tranziții” și „procese ale părților interesate”, ea afirmă ceea ce este evident: fără energie fiabilă, nu există industrie.

Cererea ei de 20 de gigawați de capacitate nouă de energie pe bază de gaz a scandalizat ecologiștii, care par să prefere fantezia în detrimentul fizicii. Greenpeace și SPD o acuză că sabotează Energiewende, termenul german pentru trecerea la energia „curată”.

Actualul guvern a înrăutățit situația prin împrumuturi masive, anunțând reforme grandioase, pe care apoi nu le-a pus în aplicare. Pretenția că împrumuturile sunt echivalente cu reînnoirea este o iluzie. Pentru a se redresa, Germania trebuie să facă ceea ce a evitat să facă timp de decenii: să ofere ajutor real lucrătorilor, să reducă impozitele și să recunoască greșelile grave ale unei politici energetice bazate pe ideologie.

Consecințele nu sunt doar economice. Comunitățile care odinioară erau susținute de locuri de muncă stabile în industrie văd acum cum mijloacele de trai dispar. Trădarea din partea industriei, a sindicatelor și a guvernului a împins alegătorii deziluzionați în brațele AfD. Așa-numita tranziție verde a devenit un teren fertil pentru polarizarea politică.

Industria germană nu a intrat întâmplător în criză; a pășit cu mândrie în ea, mână în mână cu Verzii, fredonând imnuri la adresa utopiei energiei regenerabile. Tragedia este că acest colaps se răsfrânge acum asupra urnelor de vot, alimentând resentimentele și propulsând AfD tot mai aproape de putere. Germania, țara inginerilor și inventatorilor, și-a proiectat propria cădere, și a făcut-o cu precizia care o caracterizează.

De menționat faptul că românii formează cea mai mare comunitate de străini originari dintr-o țară UE în Germania, cu peste 900.000 de cetățeni.

Industria auto se reinventează: Bosch va investi suplimentar câteva sute de milioane de euro în software-ul său de gestionare a mişcării vehiculului, până în 2028

Grupul german Bosch anunţă că, până în 2028, va investi o sumă suplimentară de ordinul sutelor de milioane de euro în software-ul său de gestionare a mişcării vehiculului (Vehicle Motion Management). De asemenea, cu soluţiile brake-by-wire şi steer-by-wire, Bosch estimează că va atinge venituri cumulate din vânzări de peste 7 miliarde de euro până în 2032.

”Bosch deţine expertiză atât în domeniul software-ului, cât şi în cel al hardware-ului. Fără un hardware sofisticat, nici cea mai inteligentă maşină nu se va mişca un singur milimetru. Scopul nostru este să continuăm să jucăm un rol cheie în modelarea industriei în era mobilităţii bazate pe software, oferind soluţii personalizate şi inteligente”, a declarat Stefan Hartung, preşedintele consiliului de administraţie Bosch, la ediţia IAA Mobility de anul acesta din München.

De asemenea, prin tehnologiile brake-by-wire şi steer-by-wire, compania estimează că va genera venituri totale ce vor depăşi 7 miliarde de euro până în 2032. Ritmul de creştere al pieţei pentru această tehnologie-cheie se va accelera în continuare în anii 2030.

”Tehnologia by-wire oferă o imagine a viitorului în construcţia vehiculelor în ansamblu. În viitor, hardware-ul va fi proiectat astfel încât să răspundă cerinţelor software-ului”, a declarat Markus Heyn, membru al consiliului de administraţie Bosch şi preşedinte al sectorului de activitate Mobilitate.

În cadrul mobilităţii bazate pe software, divizia Bosch Mobility continuă să se dezvolte – de la hardware cu software încorporat, până la software complet independent pe care producătorii şi partenerii îl pot integra în propriile ecosisteme.

În ciuda stagnării producţiei globale de vehicule, a cererii reduse şi a întârzierilor în domeniul electromobilităţii şi al conducerii autonome, Bosch Mobility previzionează o uşoară creştere pentru anul curent. Creşterea veniturilor din vânzări este estimată la aproape 2%, spun reprezentanţii Bosch.

Până în prezent, un vehicul era considerat „nou” doar în momentul livrării sale.

”În viitor însă, software-ul său va fi actualizat continuu şi va învăţa permanent prin intermediul inteligenţei artificiale”, a declarat Heyn.

În ceea ce priveşte software-ul Bosch Vehicle Motion Management, acesta coordonează toate mişcările vehiculului controlând centralizat frânele, direcţia, trenul de rulare şi şasiul. Aceasta îmbunătăţeşte sincronizarea între sistemele individuale şi permite ajustarea acestora în funcţie de preferinţele şoferului.

Grupul Bosch este prezent de peste 30 de ani în România şi are aproximativ 10.320 de angajaţi în şapte entităţi. În 2024, Bosch a generat vânzări consolidate în valoare de 529,5 milioane de euro pe piaţa din România. Vânzările totale nete, incluzând vânzările companiilor neconsolidate şi livrările interne către companiile afiliate, au ajuns la 2,4 miliarde de euro. Pe lângă centrul său de cercetare şi dezvoltare din Cluj şi unităţile sale de producţie pentru Mobilitate din Cluj şi din Blaj, Bosch mai operează şi o unitate de producţie de Tehnologie industrială, localizată, de asemenea, în Blaj, precum şi un centru de soluţii de business şi tehnologie la Timişoara. Pe lângă sediul său central, Bosch are în Bucureşti un birou de vânzări pentru sectoarele sale de activitate Mobilitate, Bunuri de larg consum şi Tehnologie pentru construcţii şi energie, şi o filială a BSH Home Appliances Group. În plus, există o divizie Bosch Rexroth în Blaj care se concentrează pe vânzarea tehnologiei de acţionare şi control.

Grupul Bosch este un lider global în furnizarea de tehnologii şi servicii. Acesta are aproximativ 418.000 de angajaţi în întreaga lume (la 31 decembrie 2024). Compania a generat vânzări de 90,3 miliarde de euro în anul 2024. Operaţiunile sale sunt împărţite în patru sectoare de activitate: Mobilitate, Tehnologie industrială, Bunuri de larg consum şi Tehnologie pentru construcţii şi energie.

Grupul Bosch cuprinde Robert Bosch GmbH şi cele aproximativ 490 de filiale şi companii regionale din peste 60 de ţări. Prin includerea partenerilor comerciali şi de service, reţeaua globală de producţie, inginerie şi vânzări Bosch acoperă aproape toate ţările din lume. În cele 136 de locaţii de pe tot globul, Bosch are aproximativ 87.000 de angajaţi în cercetare şi dezvoltare.