S-a dat lege, angajații pot să ignore munca în favoarea distracției. În ce țări este deja în vigoare și ce prevede

Noua legislație vine în contextul unei transformări globale a pieței muncii, accentuate de pandemia de COVID-19, care a dus la o creștere semnificativă a muncii la distanță. Conform datelor Eurofound, ponderea muncii remote a crescut cu aproape 30% la nivel mondial, iar specialiștii estimează că tendința se va menține. Aceeași sursă arată că persoanele care lucrează de acasă au de peste două ori mai multe șanse să depășească limita legală de 48 de ore de muncă pe săptămână, comparativ cu angajații care lucrează la birou.

De asemenea, aproape 30% dintre lucrătorii remote spun că muncesc zilnic sau de mai multe ori pe săptămână în timpul liber, în timp ce doar 5% dintre angajații tradiționali declară același lucru. În acest context, legea australiană urmărește să limiteze „invazia” muncii în viața personală a angajaților și să prevină fenomenul de epuizare profesională.

„Dreptul la a te deconecta înseamnă că angajații nu ar trebui să fie obligați să răspundă sarcinilor de serviciu sau unor comunicări de serviciu (venite prin intermediul telefonului, laptopului, altor mijloace electronice), în afara programului lor obișnuit de lucru”, prevede noua reglementare.

Conceptul de „drept la deconectare” a fost introdus pentru prima dată în Franța, în anul 2017, când țara a devenit pionieră în stabilirea unor limite clare între timpul de muncă și cel personal. Un an mai târziu, compania Rentokil Initial a fost amendată cu 60.000 de euro pentru că a cerut unui angajat să-și țină telefonul deschis permanent.

Alte articole

Mii de angajaţi de la stat riscă să rămână fără salarii. Ministerul cere ere reducerea cheltuielilor şi propune concedii fără plată

Motivul pentru care angajații de peste 55 de ani câștigă mai puțini bani decât cei tineri. Ce spun specialiștii

După Franța, măsuri similare au fost adoptate în Spania, Portugalia, Belgia și, mai recent, în Grecia, unde legislația a fost actualizată în martie 2024. În Belgia, dreptul la deconectare se aplică firmelor cu minimum 20 de angajați, iar în Grecia, reglementarea vizează în special companiile cu activități digitale.

Citește și: Șoferii de SUV-uri vor trebui să scoată mai mulți bani din buzunar pentru parcări. Un oraș din Marea Britanie, pe punctul de a implementa schimbarea

În afara Europei, legislații similare există în Brazilia, Argentina, Peru, Chile, Columbia și Mexic, țări în care lucrul de la distanță s-a extins semnificativ în ultimii ani.

Specialiștii atrag atenția că fiecare stat a adoptat strategii juridice diferite pentru implementarea acestui drept. Unele țări l-au inclus în legislația privind timpul de lucru și perioadele de odihnă, în timp ce altele au creat legi speciale pentru a reglementa comunicarea între angajatori și angajați în afara programului.

Susținătorii acestor măsuri spun că ele protejează viața personală a lucrătorilor și limitează invadarea permanentă a sferei private prin e-mailuri, apeluri și mesaje profesionale, un fenomen accentuat după pandemia COVID-19.

În România, nu există încă o legislație explicită privind dreptul la deconectare, însă Codul muncii reglementează durata maximă a timpului de lucru la 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. În cazul telemuncii, angajatul trebuie să-și exprime acordul scris pentru a lucra peste program.

Un raport al Fundației Friedrich Ebert atrage atenția asupra problemelor de echilibru între muncă și viața privată în rândul angajaților care lucrează remote.

„În ciuda prevederilor legale, angajații care lucrează la distanță se confruntă cu o problemă semnificativă în ceea ce privește echilibrul dintre timpul de lucru și viața privată. În contextul creat de pandemia de Covid-19, situația necesită ca angajaților să le fie recunoscut un drept la deconectare specific”, se arată în document.

Beneficiile pentru angajați și angajatori

Specialiștii în resurse umane și psihologi susțin că dreptul la deconectare are un impact pozitiv asupra sănătății mentale a angajaților, reducând stresul și riscul de epuizare. Studiile arată că disponibilitatea permanentă, chiar și în concediu, poate fi percepută ca o formă de hărțuire psihologică.

Potrivit Euronews.ro, un sondaj recent arată că mulți angajați s-au simțit „lezați de faptul că au fost sunați de angajatori atunci când erau în concediu”, ceea ce afectează calitatea timpului liber și motivația profesională.

Totodată, dreptul de a te deconecta poate aduce beneficii și pentru angajatori. Limitarea accesului angajaților la datele companiei în afara orelor de lucru reduce riscurile de breșe de confidențialitate și erori profesionale cauzate de oboseală. În plus, o astfel de reglementare ar putea scădea numărul de procese intentate de angajați pentru muncă suplimentară neplătită sau hărțuire prin solicitări repetate în afara programului.

Experții estimează că, în timp, corporațiile mari vor adopta aceste reguli, care ulterior se vor extinde și către angajatorii mai mici.

Principalul obiectiv al legii este protecția vieții private a salariaților și delimitarea clară a timpului de muncă de cel de repaus.

Citește și: Cu două masterate absolvite, o tânără nu-și poate găsi de lucru. A depus peste 200 de CV-uri în patru luni, dar nu a primit niciun răspuns pozitiv: „Unii spun că nu am suficientă experiență, alții că sunt prea calificată”