Ştefan cel Mare apare ca o imagine neașteptată, una diferită de reprezentările idealizate din manuale, icoane sau lucrările oficiale din perioada comunistă. Tabloul este inspirat din frescele de la Mănăstirea Voroneț, conform stiridecluj.ro.
Artistul afirmă că a pornit de la portretele autentice din pictura murală de la Voroneț, unde apar chipurile lui Ştefan cel Mare și ale familiei sale. Folosind tehnici moderne digitale și picturale, el a completat detaliile lipsă, încercând să reconstruiască o imagine cât mai apropiată de realitate. Rezultatul arată un bărbat cu trăsături puternice, dar lipsite de eroismul romantic: statură joasă, piele măslinie, obraji rotunzi și o privire intensă, o imagine mult diferită de cea din manualele de istorie.
Lucrarea lui Marius Burlan a devenit rapid virală pe rețelele sociale, generând reacții împărțite: unii au salutat demersul de a prezenta o imagine realistă și de a demitiza figura aproape sacralizată a domnitorului, în timp ce alții au criticat portretul, considerând că nu reflectă fidel chipul original.

„Câţi se ofensează la ideea că e foarte posibil ca Ștefan cel Mare să fi arătat mai degrabă așa decât imaginile din cartea aia pentru șoimii patriei”, a comentat un internaut, ironizând modul în care comuniștii inventau istoria. Pe de altă parte, criticii lucrării au acuzat artistul că a lăsat „estetica modernă” să distorsioneze chipul domnitorului. „Nu mi se pare că aduce deloc cu originalul. Mai curând are cap de căldărar, sau mai modern, de bombardier de provincie”, a scris un alt utilizator, exprimând scepticismul multora privind autenticitatea reconstituirii.
Discuțiile s-au extins și asupra recuzitei folosite în tablou: armura, sabia și buzduganul. Unii au observat că sabia seamănă cu cea aflată astăzi la Istanbul, însă stema de pe teacă nu corespunde modelului istoric, iar absenţele coroanei şi a căciulii princiare au ridicat semne de întrebare privind acuratețea reprezentării.