CCR a amânat decizia privind legea referitoare la pensiile private până pe 12 noiembrie. Ce prevede actul legislativ controversat

Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat, miercuri, 5 noiembrie, pentru data de 12 noiembrie sesizările Înaltei Curți de Casație și Justiție și a AUR în legătură cu legea privind plata pensiilor private.

CCR amână pentru 12 noiembrie decizia privind legea referitoare la pensiile private

Decizia a fost luată după ce judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis să sesizeze CCR în legătură cu proiectul de lege privind plata pensiilor private din piloanele II și III.

Proiectul a fost adoptat la jumătatea lunii octombrie de Parlament şi prevede că persoanele care optează să retragă banii din Pilonul II – pilonul obligatoriu administrat privat – vor primi iniţial doar 30% din sumă, iar restul va fi eşalonat pe opt ani şi, prin excepţie, bolnavii cu afecţiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Un nou dosar penal pentru un fost membru AUR. Prins la volan sub influenţa drogurilor

Alte articole

Comisia de anchetă privind întâlnirea dintre Ilie Bolojan și șefa CCR și-a încheiat activitatea. Ce sancțiuni cer senatorii

Președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024: „Hotărârea a atras atenția lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale”

Totodată, pot primi toată suma, sub formă de plată unică, persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizaţii sociale lunare. Judecătorii de la Instanţa supremă, convocaţi în cadrul Secţiilor Unite, au decis, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la mai multe aspecte de neconstituţionalitate.

Şi AUR a sesizat instanţa constituţională în legătură cu actul normativ, susţinând că „Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II şi III”. „Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat ‘pentru’ adoptare, însă iniţiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciţi ai contribuabililor români.

„Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat ‘pentru’ adoptare, însă iniţiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciţi ai contribuabililor români. În forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevăraţii beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor care vor încasa comisioane de 0,21% – 0,27%, câştigând cât mai mulţi bani dacă aceştia rămân cât mai mult timp în conturi.

Citește și : Cumnatul lui Mircea Geoană și fostul ministru Sebastian Vlădescu, eliberați datorită prescripției. Ce se întâmplă cu prejudiciul din dosarul în care au fost condamnați

Iar, în al doilea rând, principalul câştigător este statul român care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriaşe”, susţinea AUR într-un comunicat.