„Un stat în propria monedă nu dă faliment, pentru că tipărește cât e nevoie”. Un cunoscut analist economic îi calmează pe români cu privire la criza economică, însă mărturisește că TVA-ul ar putea fi crescut

Analistul economic Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, este de părere că România nu va intra în faliment, arătând că acest lucru este imposibil tocmai datorită faptului că are propria monedă și că tipărește cât este nevoie.

Analistul economic Adrian Codirlașu susține că România nu va da faliment

„Un stat în propria monedă nu dă faliment, pentru că tipăreşte cât e nevoie. Mă rog, cei care deţin datoria lui publică îşi primesc bani înapoi, problema e ce mai pot cumpăra cu acei bani. Deci, un stat în propria monedă nu dă default. Unde dă default – în valută, cum s-a întâmplat cu Grecia”, a adăugat el.

Citește și : Criza muşcă şi din marile firme. Concedieri masive la OMV Petrom confirmate de CEO Cristina Verchere

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Analistul economic arată că inflația va scădea spre 6-7% la finalul lui 2026, dar și că TVA-ul va crește la începutul anului viitor. Fie va fi crescută cota generală, fie cotele reduse către cea standard, arătând că deficitul bugetar este unul inflaționist.

Alte articole

Adrian Codîrlașu, preşedintele Asociaţiei CFA România: Nu e exclus ca România să intre în recesiune tehnică

Previziuni sumbre de la Banca Mondială şi CFA România. TVA ar putea fi majorată inevitabil la 24% în 2026

„Noi, acum cu mai puţin de o lună, ne-am lansat outlookul pentru România, outlook-ul pentru anul viitor. Spuneam că inflaţia o vedem pe finalul anului undeva între 6 şi 7%, pentru că vedem încă majorări de taxe şi chiar am menţionat că TVA-ul probabil va creşte la început anului viitor. Avem două scenarii în vedere: fie cota generală, dar crescând cota generală, cum am văzut anul acesta, este suficient să crească cota generală că semnalul dat către piaţă e ‘cresc preţurile’ şi nici nu a apucat să se aplice, că în iulie am avut un jump pe inflaţie.

De asta o creştere a cotei generale clar creează anticipaţii, nu e doar efectul direct, e şi cel al anticipaţiilor. Celălalt scenariu este să crească cotele reduse către cea standard. Eu am susţinut lucrul ăsta în vară. De ce? Pentru că cota efectivă de TVA era undeva la 13% şi se putea creşte de la 13% (…). Crescând cotele reduse şi cea standard rămânând la 19%, semnalul dat către piaţă era cu totul altul. Pe când aşa am dat semnal ‘cresc preţurile’ şi s-a văzut cum au crescut.

Deci, sunt anticipaţiile care funcţionează şi vor funcţiona în continuare, de asta ne aşteptăm la inflaţie plus, cum spuneam, deficitul bugetar. Deficitul bugetar e inflaţionist, sunt bani tipăriţi care caută să cumpere bunuri şi servicii şi creează cerere internă şi, automat, creşteri de preţuri”, a explicat Adrian Codîrlaşu.

O metodă prin care această situație ar putea fi rezolvată este reprezentată de „responsabilizarea” țintei de aderare la euro, însă analistul economic este de părere că Guvernul nu vrea în zona Euro.

„În opinia mea, Guvernul nu vrea zona euro, că acolo vin reguli stricte de politică fiscală şi de bună guvernanţă din partea fiscală. Când se uită la dezechilibrele noastre, da, le aducem doar dezordine. Principiile de la Maastricht rămân, dar, din păcate, probabil de anul viitor nu vom mai avea perspectivă să le îndeplinim, că vom sări cu datoria publică peste 60% din PIB.

Citește și : ANAF introduce un nou standard pentru modul în care băncile şi alte instituţii financiare comunică datele clienţilor. Fiscul a primit conturi fără beneficiar real sau CNP-ul titularului lipsă

Care-i problema cu datoria publică? Am văzut comparaţii: dar Franţa are nu ştiu cât, 120, Italia are nu ştiu cât, Grecia… Dar să ne uităm şi la ce dobândă se împrumută. Noi ne împrumutăm la dobânzi duble şi, practic, 60% a noastră este echivalent cu 120-130% datorie publică a Italiei sau Franţei. Deci, deja suntem acolo ca şi costuri. A ridica şi mai mult, clar, e nesustenabil. Şi de asta ducem dobânda jos, inflaţie mare, expandăm PIB-ul cu inflaţie mare. Când raportăm datoria la PIB, oho, ce bine stăm”, încheie analistul economic.