România stă pe o comoară de miliarde de euro. Resursele critice vitale pentru UE au intrat în vizorul investitorilor străini

România deține un portofoliu impresionant de materii prime critice, de la grafit și magneziu la pământuri rare, vitale pentru lanțurile tehnologice europene. În timp ce UE încearcă să-și reducă dependența de China prin noul Critical Raw Materials Act, investitorii străini vânează aceste resurse. Statul român a început să modifice legislația pentru a redeschide minele, însă provocările sunt uriașe.

România stă pe o comoară de miliarde de euro

Deși nu există o estimare oficială a valorii totale a zăcămintelor, o singură evaluare oferă o imagine clară a potențialului economic al acestora. Ministerul Economiei a estimat în trecut valoarea teoretică brută a zăcământului de cupru de la Roșia Poieni (Cupru Min) la 13-14 miliarde de euro.

Citește și : BNR, anunţ de ultimă oră despre creditele românilor şi explozia preţurilor

Ministerul Economiei confirmă că România deține resurse din lista celor 34 de materii prime critice stabilite de UE. Printre cele mai importante zăcăminte identificate se numără:

Alte articole

Cum vor arăta noile bancnote din Bulgaria de la 1 ianuarie 2026, după aderarea la zona euro

Dispar banii cash. Euro digital e pregătit pentru lansare în 2029

• Grafit: Perimetrul de la Baia de Fier (Gorj), prezentat de autorități drept „cel mai mare din Europa”, esențial pentru producția de baterii.
• Magneziu: O rezervă omologată geologic la Budureasa (Bihor).
• Cupru: Pe lângă zăcământul de la Roșia Poieni, un alt proiect (Rovina Valley, al Euro Sun Mining) are o valoare economică (NPV) estimată în studiile de fezabilitate între 512 și 630 milioane USD.
• Pământuri rare și Titan: Zăcăminte identificate în zone precum Jolotca‑Lăzarea (Harghita) și Valea Leucii (Bihor, Arad, Alba).
• Alte resurse: Bismut, galiu, germaniu, telur, wolfram și fosfor.

Interesul companiilor străine este alimentat de contextul european actual. Critical Raw Materials Act (CRM Act) al UE impune ca, până în 2030, 10% din extracție și 40% din procesare să se facă în UE, pentru a reduce dependența de țări precum China, care domină piața (de exemplu, la pământuri rare grele).

Investitorii sunt atrași de:

• Resurse identificate, dar nevalorificate: Multe mine au fost închise și pot fi redeschise.
• Sprijin european: Proiectele strategice beneficiază de finanțare și autorizare accelerată. România are deja trei astfel de proiecte aprobate de Comisia Europeană: pentru grafit (prin SALROM), magneziu (prin Verde Magnesium SRL) și cupru (prin Euro Sun Mining).
• Poziția geostrategică: România, ca membră UE, oferă stabilitate și acces la piața europeană.

Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență 77/2024, care reglementează redeschiderea exploatărilor miniere neenergetice, și lucrează la alinierea legislației naționale la CRM Act.

Cu toate acestea, obstacolele rămân semnificative, pentru că există costuri mari de extracție în subteran, birocrație, lipsa infrastructurii și, în mod crucial, riscuri de mediu.

Citește și : Comisia Europeană a aprobat revizuirea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Noul PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro

Marele risc pentru România este să rămână doar un exportator de materie primă brută. Provocarea este de a atrage investiții în procesare și rafinare (cum ar fi transformarea grafitului în grafen) pentru a capta valoarea adăugată și a transforma resursele geologice în bogăție economică reală.