România a cheltuit 17 miliarde de lei pe pensii speciale în 2024. Între timp, peste 2 milioane de pensionari trăiesc cu venituri de sub 3.000 de lei pe lună

Costurile cu pensiile speciale au crescut incredibil, România ajungând să cheltuiască 17 miliarde de lei în 2024 pentru a le achita specialilor veniturile. Creșterea este uluitoare față de 2016, cu 170%, ceea ce depășește semnificativ inflația și creează un dezechilibru substanțial în bugetul național.

România a cheltuit 17 miliarde de lei pe pensii speciale în 2024

Reforma promisă pentru rezolvarea problemelor pensiilor speciale rămâne blocată, iar România este în pericol de a pierde sute de milioane de euro din fondurile europene.

Fostul ministru al Finanțelor, Claudiu Năsui, a subliniat că pensiile speciale sunt ajustate automat în funcție de inflație, dar și de creșterile salariale din sectoarele respective, ceea ce contribuie la haosul din sistem, potrivit Mediafax.

Citește și : BNS cere Guvernului să majoreze salariul minim pe economie, oprirea tăierilor de salarii şi a concedierilor

Alte articole

Judecător CCR, în concediu de odihnă exact când trebuia să se decidă soarta pensiilor magistraților (Surse G4Media)

UMB rămâne fără contractul pentru o nouă autostradă din România

În timp ce pensia medie în România este de 2.770 de lei, cifrele Ministerului de Interne arată o pensie medie care depășește 8.000 de lei, persoanele pensionându-se încă de la vârsta de 50 de ani.

La nivelul țării, în octombrie 2025, aproape 4,7 milioane de oameni primesc pensii. Peste jumătate dintre acestea încasează mai puțin de 3.000 de lei pe lună, în timp ce un grup de speciali consumă, împreună, 1% din PIB-ul țării.

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor, a avertizat că România ar putea pierde 230 de milioane de euro din Fondul de redresare și reziliență (PNRR) dacă reforma privind pensiile magistraților nu va fi implementată până la sfârșitul lui noiembrie.

Curtea Constituțională a respins versiunea legii, stipulând necesitatea aprobării Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), un proces ce ar putea amâna punerea în aplicare a reformei până în anul 2046.

Citește și : Cine sunt pensionarii care primesc bani în plus la pensie în luna decembrie. Vești bune în apropierea sărbătorilor de iarnă

România se află, astfel, într-un moment istoric, fiind prinsă între presiunile externe din partea Bruxelles-ului și interesele interne foarte bine înrădăcinate. Săptămânile următoare vor fi decisive pentru a determina soarta unei reforme cruciale nu numai pentru bugetul țării, ci și pentru consolidarea încrederii publicului în echitatea sistemelor statului.