Sindicatele cer Comisiei Europene sancționarea României prin pierderea fondurilor PNRR, dacă nu mărește salariul minim. Ce avertisment a transmis FMI

Discuțiile privind nivelul salariului minim în 2026 provoacă reacții puternice și o tensiune între Guvern, patronate și sindicate. În timp ce Executivul susține că înghețarea veniturilor este un angajament asumat în fața Comisiei Europene, sindicatele amenință că vor cere Comisiei Europene sancționarea României prin pierderea fondurilor PNRR.

Comisia Europeană spune că fiecare țară își stabilește salariul minim.

„Directiva privind salariul minim nu stabilește nivelul salariilor minime și nu obligă niciun stat membru să le majoreze. Conform Articolului 1 (3), directiva respectă pe deplin competența statelor membre în stabilirea nivelului salariilor minime. Directiva stabilește un cadru care să contribuie la asigurarea faptului că salariile minime legale sunt adecvate. Aceasta include, de exemplu, stabilirea unor criterii clare pentru actualizarea salariilor minime legale sau utilizarea unor valori de referință indicative pentru a ghida evaluarea caracterului adecvat al acestora.

Cu toate acestea, statele membre sunt cele care trebuie să definească criteriile pe care le utilizează și valorile de referință pe care le vor utiliza pentru a evalua caracterul adecvat. Decizia pe care România ar putea-o lua cu privire la nivelul salariului minim nu poate, în sine, încălca directiva, deoarece directiva respectă pe deplin competența statelor membre de a determina nivelul salariilor minime”, a declarat pentru Profit.ro un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Citește și: România ar urma să primească 16,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru înarmare. Proiectul de OUG privind implementarea instrumentului de finanțare SAFE urmează să fie adoptat în ședința de guvern de joi

La finalul lunii octombrie, premierul Ilie Bolojan a transmis că este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an.

”Prim-ministrul Ilie Bolojan a spus că înțelege că oamenii cu salarii mici sunt cei mai afectați de creșterea costului vieții, dar, în egală măsură, o eventuală creștere anul viitor a salariului minim brut va genera creșteri în cascadă a multor salarii, deoarece de salariul minim brut sunt legate peste 40 de acte normative și mecanisme bugetare, care, la rândul lor, vor duce la creșterea în cascadă a cheltuielilor bugetare colaterale: contribuții, indemnizații, grile, sporuri, plafonări și alocații. Chiar dacă Guvernul a decis plafonarea salariilor din sectorul public pentru anul viitor, o creștere a salariului minim va antrena automat o creștere a mai multor salarii din sectorul public, creștere pe care România nu și-o permite anul viitor”, a transmis Guvernul.

În România, aproximativ unul din patru angajați este plătit cu salariul minim. Mulți rămân în pragul sărăciei din cauza faptului că salariul minim nu acoperă în mod optim cheltuielile lunare legate de coșul de cumpărături, facturile la utilități, transport, sănătate. Lucrurile sunt și mai complicate pentru o familie monoparentală care trebuie să întrețină un copil, la creșă sau la școală. Această realitate ne plasează pe primul loc în UE, dat fiind că 32% din populația României aflată în risc de sărăcie și excludere socială.

Citește și: EXCLUSIV Victor Ponta consideră prea mare ”căciula” dată de premier Oanei Gheorghiu. ”Eu știu să conduc mașina mea, dar daca îmi dai un Airbus, nu mă bag”

Conform CJUE, statele membre își stabilesc pe cale legislativă, prin negocieri colective sau printr‑o combinație a celor două sisteme propriul model de determinare a salariilor. UE nu poate reglementa conținutul modelului de stabilire a salariului minim și nici nu poate anticipa rezultatul negocierilor colective. De exemplu, UE nu poate stabili pur și simplu valoarea salariului minim în România, sau conținutul unui contract colectiv de muncă dintre sindicate și patronat. Aceasta este responsabilitatea României, care, conform tratelor europene, are competență partajată cu UE pe politici sociale. Astfel, UE nu ne oferă obligații de rezultat, ci obligații de mijloace. Adică, prin această Directivă, UE nu ne impune CÂT să fie salariul minim, ci ne poate indica CUM să îl calculăm, scrie cotidianul.ro.

În raportul prin care închide evaluarea anuală a economiei noastre, FMI arată în raport că ”deteriorarea considerabilă a finanțelor publice din 2024” a fost cauzată de ”o reformă costisitoare a pensiilor și majorarea repetată a salariilor publice, care au majorat cheltuiala cu pensiile și salariile publice cu 40%, respectiv 24%, în 2024”, an electoral.