Ziua de joi, 20 noiembrie, a fost un adevărat carusel de emoții pentru guvernul Bolojan, din perspectiva noilor taxe și impozite.
AUR a contestat la CCR legea ce prevede, printre altele, creșterea impozitelor pe proprietate și autovehicule și a taxei pe dividende, pe care Executivul și-o dorește aplicată de la 1 ianuarie. Motivul? Nevoia de a strânge rapid cât mai mulți bani, pentru reducerea uriașului deficit bugetar, cel mai mare din UE.
În prima parte a zilei, CCR a anunțat că va dezbate contestația AUR abia la 4 februarie 2026, ceea ce echivala cu un dezastru pentru guvernul Bolojan, făcând imposibilă intrarea în vigoare a noilor taxe și impozite în prima zi a anului viitor.
CCR a revenit precizând că data de 4 februarie a fost comunicată greșit, fiind vorba, de fapt, despre 21 ianuarie. Pentru guvernul Bolojan, nicio veste bună. Rămânea la orizont imposibilitatea de a aplica noile măsuri la 1 ianuarie 2026, astfel că a fost înaintată judecătorilor constituționali o cerere de preschimbare a termenului.
CCR are o nouă revenire, prin care anunță că va dezbate contestația AUR la 10 decembrie 2025.
Citește și Beneficii noi pentru pensionari: tichetele CFR nefolosite pot fi convertite în bani sau vouchere
”Termen preschimbat ședință de judecată pentru 10 decembrie 2025 – sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative”, a precizat CCR, ceea ce înseamnă o gură de oxigen pentru Bolojan și cabinetul său. În eventualitatea că sesizarea AUR va fi respinsă, noile măsuri vor putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Conform noilor măsurilor pregătite de guvernul Bolojan, de anul viitor, impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la mașini, ar urma să fie majorat. Proiectul propune calcul impozitelor printr-un mecanism tranzitoriu, până în ianuarie 2027, când se va trece la impozitarea la valoarea de piață, nefiind suficient timp de implementare pâna la începutul anului viitor.
Chiar și-așa, impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%, potrivit unor estimări. Pentru un apartament de trei camere din București pentru care impozitul a fost anul acesta de 198 de lei, anul următor proprietarul va datora 355 de lei, arată calculele site-ului de business.
Proiectul de lege propune actualizarea valorilor impozabile din Codul Fiscal de 2,68 ori, indiferent de tipul clădirii (cadre de beton, lemn, etc). Valorile prevăzute acum sunt cele din 2015, dar între timp au fost actualizate cu inflația.
Tot de la 1 ianuarie 2026, toți comercianții ar urma să fie obligați să accepte plata cu cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate în cursul unui an.
Va fi eliminat pragul de 50.000 lei încasări în numerar realizate în cursul unui an de la care intervenea obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, oferind posibilitatea posesorilor de carduri, în contextul actual, dominat de digitalizare, de a utiliza acest mijloc de plată la un număr mai mare de operatori economici.
Guvernul mai vrea ca în cazul veniturilor din transferul de monedă virtuală să de aplice cota de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Impozitul pe venit datorat se va calcula de către contribuabil, pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale.
Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei. Măsura va fi implementată începând cu veniturile aferente anului 2026.
Executivul și un nou mecanism de impozitare a mijloacelor de transport, astfel încât să existe o diferențiere între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”.
În urma unui studiu elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, au fost făcute propuneri de impozitare luându-se în calcul capacitatea cilindrică și norma de poluare.
Formula de calcul se aplică primelor opt categorii de mijloace de transport cu tracțiune mecanică:
Sunt 8 norme de poluare de la cea mai poluantă, non-euro, la cea mai nepoluantă: E0/Non-euro, E1, E2, E3, E4, E5, E6, Hibride cu nivel de emisii mai mare de 50g CO2/km.
Astfel, pentru o mașină cu motor de 1,6-2,0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237,6 lei și 297 de lei.
Pentru o mașină cu aceeași motorizare, dar cu normă de poluare Euro 4, impozitul ar fi între 228 de lei și 285 de lei.
Pentru o mașină cu aceeași motorizare 1,6-2,0 litri, cu normă de poluare Euro 5, impozitul ar fi 213 lei și 267 lei.