Putin cere capitularea Ucrainei, după planul de pace propus de SUA: „Să depună armele și să se predea”

Vladimir Putin a transmis această cerință șefului Statului Major General al Forțelor Armate ruse, Valery Gerasimov, cerând un raport privind posibilitatea creării condițiilor pentru ca militarii ucraineni să-și poată depune armele.

„Valery Oleksiyovych, aș dori, de asemenea, să vă rog să raportați dacă este posibil să se creeze condiții, așa cum am cerut, ca militarii Forțelor Armate ale Ucrainei să aibă oportunitatea de a-și depune armele și de a se preda, ținând cont de situația în care se află”, a întrebat președintele rus, conform TASS.

În timpul unei vizite la unul dintre posturile de comandă ale grupului de trupe Zapad, Putin a subliniat că obiectivul principal rămâne atingerea scopurilor „operațiunii militare speciale” și că așteptările poporului rus sunt ridicate față de rezultatele obținute. El a insistat că Rusia va continua să-și urmărească propriile interese naționale în acest conflict.
„Avem propriile noastre sarcini, obiective. Principalul este atingerea obiectivelor NWO, sarcinile pe care Patria noastră, poporul Rusiei, ni le încredințează. Poporul Rusiei se bazează pe noi și se așteaptă la rezultatul de care are nevoie țara.”, a spus Putin în timpul unei vizite la unul dintre posturile de comandă ale grupului de trupe Zapad.

Planul secret creionat de reprezentanţii Rusiei şi Statelor Unite pentru pacea din Ucraina. Putin ar putea obţine regiunea Donbas, dar plătind chirie Kievului

Alte articole

Planul secret creionat de reprezentanţii Rusiei şi Statelor Unite pentru pacea din Ucraina. Putin ar putea obţine regiunea Donbas, dar plătind chirie Kievului

NATO ia în calcul doborârea aeronavelor rusești care intră în spațiul Alianței: „Ne apropiem de momentul în care putem amenința cu asta în mod realist”

Vladimir Putin a lansat, totodată, un atac dur la adresa conducerii ucrainene, descrisă ca o „comunitate criminală organizată” care a uzurpat puterea din 2024 și care își urmărește îmbogățirea personală în timp ce susține continuarea războiului cu Rusia. Președintele rus a făcut referire la anchetele anticorupție desfășurate în Ucraina, susținând că această conducere nu are interes în soarta soldaților sau a cetățenilor ucraineni.

„Aceasta nu mai este vreo conducere politică. Din martie anul trecut, un grup de persoane este un grup criminal, o comunitate criminală organizată, care a uzurpat puterea din martie anul trecut și, sub pretextul necesității de a continua războiul cu Rusia, deține această putere în Ucraina în scopul îmbogățirii personale. Și acest lucru a devenit acum un fapt bine cunoscut, bazat pe rezultatele unei anchete anticorupție chiar în Ucraina. Cred că este clar pentru toată lumea că acești oameni, așezați pe oale de aur, sunt puțin probabil să se gândească la soarta țării lor, la soarta oamenilor obișnuiți din Ucraina, ofițerii, în special soldații obișnuiți. Nu sunt în stare”, a declarat Putin joi, în timpul unei vizite la unul dintre posturile de comandă ale grupului Zapad.

UE anunță că are un plan clar în două puncte pentru oprirea războiului din Ucraina

„Uniunea Europeană a susținut întotdeauna o pace justă, de durată și cuprinzătoare. Astăzi, desigur, am discutat despre cele mai recente evoluții, iar ministrul (ucrainean de externe Andrii – n.r.) Sîbiha ne-a informat despre poziția Ucrainei”, a declarat Kallas după o reuniune a miniștrilor de externe din blocul comunitar, la Bruxelles.

Kallas, fostă prim-ministră a Estoniei – o altă țară europeană aflată în vizorul Rusiei -, a menționat că poziția UE nu s-a schimbat: „Pentru ca orice plan de pace să aibă succes, acesta trebuie să fie susținut de Ucraina și Europa”.

„UE are un plan foarte clar în două puncte. În primul rând, să slăbească Rusia. În al doilea rând, să sprijine Ucraina”, a insistat ea.

Un „plan de pace” bizar, în condițiile scăderii veniturilor regimului Putin

Kallas a precizat că șeful Centrului European de Informații și responsabilul UE pentru sancțiuni i-au informat pe miniștrii de externe în legătură cu impactul sancțiunilor impuse Rusiei.

Conform celor doi oficiali, exporturile de țiței rusesc sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele luni, iar veniturile regimului de la Moscova de pe urma petrolului sunt la cel mai scăzut nivel de la lansarea invaziei la scară largă din Ucraina, la 24 februarie 2022.

„Rusia a vorbit în repetate rânduri, în mod ipocrit, despre negocieri de pace, iar discuțiile anterioare au eșuat deoarece Rusia nu și-a asumat niciodată angajamente reale. Presiunea trebuie pusă pe agresor, nu pe victimă”, a declarat Kaja Kallas într-o referire la noul plan de pace vehiculat de presa de peste Atlantic.

Un plan de pace în 28 de puncte, care sună ca o capitulare a Ucrainei, după cum arată primele informații scurse în presă, ar fi fost convenit în secret între Statele Unite și Rusia. Miniştrii de externe din UE au reiterat joi că orice plan de pace pentru Ucraina trebuie să-i includă pe ucraineni şi pe europeni.

Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a declarat că orice plan de pace nu ar trebui să echivaleze cu o „capitulare” în faţa liderului rus Vladimir Putin. „Ucrainenii vor pace – o pace justă, care respectă suveranitatea tuturor, o pace durabilă, care nu poate fi pusă în discuţie de viitoare agresiuni”, a spus el. „Dar pacea nu poate fi o capitulare”, a punctat șeful diplomației franceze, citat de Reuters.

Alţi miniştri au adoptat o poziţie similară, mulţi dintre ei afirmând că nu au văzut niciun plan al Statelor Unite şi că ar avea nevoie de clarificări înainte de a face alte comentarii.

Citeşte şi: Parlamentul a adoptat o lege care reinstituie serviciul militar obligatoriu pentru bărbați începând din 2026. Neprezentarea va fi pedepsită cu închisoare între trei luni și un an

La sosirea la reuniunea de joi de la Bruxelles, ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a declarat că Europa se aşteaptă să fie consultată cu privire la orice plan de pace, deoarece este în joc securitatea europeană. El a mai spus că Ucraina nu ar trebui să aibă capacitatea de apărare limitată. „Sper că nu victima va avea restricţii în ceea ce priveşte capacitatea sa de apărare, ci agresorul”, a subliniat el.

Planul „lasă impresia că Putin își poate atinge obiectivele din război pe care nu le poate atinge pe câmpul de luptă. Iar acest lucru, în mod evident, ar fi un rezultat inacceptabil”, a declarat ministrul german pentru afaceri speciale și șef al cancelariei federale, Thorsten Frei, într-un interviu acordat postului privat de știri NTV, potrivit Agerpres.

Informațiile despre presupusul plan de pace ruso-american sunt „tulburătoare” și inițiativa nu are „credibilitate”, dată fiind situația actuală de pe câmpul de luptă, a adăugat el.

„Rusia creează o situație insidioasă și trebuie să fim foarte atenți”, a subliniat oficialul german de rang înalt.

Ministrul german de Externe Johann Wadephul a declarat miercuri că Berlinul nu a primit din partea aliatului său american nicio informație oficială despre acest plan.

O reacție dură a venit din partea ministrului finlandez de Externe, Elina Valtonen, actuala președintă în exercițiu a OSCE. În cazul în care informațiile vehiculate în presă sunt adevărate, atunci ar fi o propunere de pace inacceptabilă atât pentru Ucraina, cât și pentru Europa, a declarat ea, citată de Yle.

„Acestea (ideile din plan – n.r.) par că au fost scrise la Moscova. În mod clar, aruncă de pe masă Carta ONU”, a comentat Elina Valtonen.

Conform informațiilor furnizate pe surse nemenționate, Ucraina ar fi obligată să-și retragă armata din Donbas și să cedeze regiunea în întregime, la fel ca peninsula Crimeea, anexată de Rusia în martie 2014. Ucraina nu ar fi obligată să recunoască suveranitatea Rusiei asupra Donbasului și Crimeei, dar Statele Unite ar face acest lucru și ar căuta ca și alte țări să procedeze la fel.

În plus, Ucraina ar trebui să-și înjumătățească numărul de militari, să renunțe la armele cu rază lungă de acțiune, să nu aibă militari străini pe teritoriul său, să declare limba rusă ca limbă oficială, să acorde statut legal pentru Biserica Ortodoxă Rusă, să renunțe la aderarea la NATO și să ofere amnistie pentru crimele de război comise de ruși. Practic, Ucraina ar fi forțată la o capitulare în schimbul unei presupuse zone demilitarizate din zona retragerii din Donbas și unei promisiuni de securitate din partea Statelor Unite. Nu se știu deocamdată detalii despre această promisiune.

Rusia ar urma să plătească o chirie pentru zona retragerii armate ucrainene din Donbas și să înghețe liniile de front din regiunile Herson și Zaporojie, sub rezerva retragerii din anumite zone de acolo, „în funcție de negocieri”.

Toate informațiile despre plan, inclusiv precum că ar fi susținut de președintele american Donald Trump, sunt oferite pe surse. Casa Albă se ferește să facă declarații concrete, susținând doar că președintele Trump își dorește pacea în Ucraina. Kremlinul evită comentariile.

Unii oficiali de la Washington s-au declarat uimiți de un astfel de plan, care ar fi fost redactat fără știrea lor, în timp ce aleși republicani influenți l-au criticat aspru, comparându-l cu un nou „München 1938”. În acest context, emisarul special pentru Ucraina, generalul în rezervă Keith Kellogg, și-a anunțat colegii că intenționează să renunțe la funcție începând cu luna ianuarie.

Administrația Prezidențială de la Kiev a anunțat joi că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit oficial un proiect de plan de pace și urmează să-l discute cu omologul său american Donald Trump.

Analişti: Un posibil plan de pace pentru Ucraina nu schimbă trendul ascendent al industriei europene de apărare

Valul de creştere al acţiunilor companiilor europene de apărare nu pare să se apropie de final, susţin analiştii intervievaţi de CNBC, indiferent dacă Washingtonul şi Moscova ajung sau nu la un acord de pace pentru Ucraina.

Marţi, ziare americane au relatat că ar fi în lucru un plan secret de pace negociat între Statele Unite şi Rusia, sugerând că un acord ar putea fi aproape. Unele variante vehiculate presupun însă concesii teritoriale din partea Ucrainei şi limitări ale capacităţii sale militare, idei respinse ferm anterior de preşedintele Volodimir Zelenski.

Într-o postare pe platforma X, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a admis că se lucrează la propuneri: ”Pentru a încheia un război atât de complex este nevoie de idei serioase şi realiste. O pace durabilă va cere concesii dificile de ambele părţi.”

La bursă, zvonurile au dus la scăderea indicelui Stoxx Europe Aerospace and Defense cu 3,8% între luni şi miercuri, deşi joi sectorul a revenit cu peste 2%. Chiar şi aşa, indicele a crescut cu mai mult de 50% de la începutul anului, pe fondul angajamentelor europene şi NATO de a majora drastic cheltuielile pentru apărare.

Micheal Field, strateg-şef la Morningstar, spune că investitorii ar trebui să privească dincolo de volatilitatea de moment: ”Cărţile de comenzi sunt pline. Chiar dacă războiul s-ar termina mâine, ţări ca Germania vor avea nevoie de un deceniu pentru a-şi reface stocurile de armament trimis Ucrainei. Iar asta nu include alte tensiuni globale.”

Datele Institutului Kiel arată că UE şi instituţiile europene au alocat peste 65 de miliarde de euro pentru sprijin militar, iar Germania 17,7 miliarde.

În paralel, multe state europene pregătesc programe de modernizare, achiziţii noi şi creşteri permanente ale bugetelor de apărare, măsuri care susţin perspectivele companiilor precum Rheinmetall şi BAE Systems.

Bill Farmer, managing director la banca Brown Gibbons Lang & Company, consideră că un acord de pace ar provoca ”o pauză temporară”, dar nu ar modifica direcţia sectorului: ”NATO rămâne angajată să crească cheltuielile spre 5% din PIB. Orice încetinire pe partea de producţie ar muta accentul pe modernizare şi consolidarea lanţurilor de aprovizionare.”

Analista Claire Titmarsh, de la Rathbones, subliniază că impactul va depinde de termenii acordului, însă nu vede o renunţare la programele de înarmare: ”Dacă ne uităm la postura actuală a Rusiei, e greu de crezut că un acord va elimina riscul de agresiune viitoare. Statele europene vor continua să se pregătească.”

CEO-ul Saab, Micael Johansson, a declarat anterior pentru CNBC: ”Chiar şi dacă avem mâine o încetare a focului, Europa nu va spune ‘gata, s-a terminat’. Lecţia invaziei ruse va rămâne.”

Pe lângă subfinanţarea cronică din ultimele decenii, Europa investeşte în autonomie strategică, sisteme autonome, drone, apărare antiaeriană, muniţie inteligentă şi alte capacităţi esenţiale. În plus, criza de personal militar stimulează investiţiile în automatizare şi sisteme fără pilot, menţinând cererea fermă chiar şi în contextul unei eventuale păci.