Oana Gheorghiu și-a intrat în pâine. Cum vor fi reformate companiile de stat. ”Este cea mai amplă acțiune de acest tip din ultimii ani”

La puțin timp după controversata numire în funcția de vicepremier, fosta ONG-istă Oana Gheorghiu și-a intrat în pâine în ce privește sarcina principală de care se ocupă la Palatul Victoria – reforma companiilor de stat.

A cunoscut Comitetul Național pentru Reformă a Companiilor de Stat, despre care a precizat luni, într-o conferință de presă, că ”a fost reactivat”.

Tot cu ocazia conferinței, Gheorghiu a anunțat că a prezentat, în comitet, ”arhitectura reformei companiilor de stat”, care va avea două direcții prioritare – eliminarea conducerilor interimare de la toate companiile de stat și începerea reformei propriu-zise în cadrul acestora.

”Astăzi (luni – n.r.) e o zi importantă pentru mine, este ziua în care am avut posibilitatea să întâlnesc ministri și să întâlnesc, pentru prima oară, Comitetul Național pentru Reformă a Companiilor de Stat, comitet care există de ceva vreme, dar care, iată, a fost reactivat.

Alte articole

Ce rol ar avea Oana Gheorghiu în Asociația Dăruiește viață. Carmen Uscatu a făcut propunerea

EXCLUSIV Victor Ponta consideră prea mare ”căciula” dată de premier Oanei Gheorghiu. ”Eu știu să conduc mașina mea, dar daca îmi dai un Airbus, nu mă bag”

În cadrul acestui comitet am prezentat arhitectura reformei companiilor de stat, așa cum o vedem noi. Cred că este cea mai amplă acțiune de acest tip din ultimii ani și are ca obiective două direcții prioritare. În primul rând eliminarea conducerilor interimare de la toate companiile de stat, fiind un jalon în PNRR, cu termen 31 martie 2026, iar a doua direcție prioritară este începerea reformei în cadrul companiilor de stat.

Avem jalon din nou la 31 august 2026, privind restructurarea cel puțin trei companii. Ca și noutate, astăzi am discutat despre o hartă sectorială pentru prima oară în România, hartă sectorială care devine un instrument strategic pentru statul român și care fixează pentru prima oară ambiția statului român în ceea ce privește prezența în diferite sectoare de activitate. Este un instrument care ajută comitetul și guvernul și ministerele să ia decizii privind modul în care companiile vor fi analizate și vor fi restructurate în viitor”, a declarat vicepremierul.

Citește și Salariile astronomice de la AEP. Sporuri de complexitate de peste 5.000 de lei la instituția care organizează alegerile

Oana Gheorghiu a subliniat că reforma companiilor statului este absolut necesară dincolo de jaloanele din PNRR, în condițiile în care multe dintre acestea înghit enorm de mulți bani publici fără să dea rezultate pe măsură. Potrivit vicepremierului, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi, de circa 14 miliarde de lei.

”Dincolo de Planul Național de Reziliență și Redresare, trebuie să punem bazele unei reforme reale a companiilor de stat și să nu ne oprim doar la aceste jaloane. Este o nevoie pe care societatea o resimte, este o nevoie pe care România o are, aceea de a face curățenie, de a face ordine și de a eficientiza aceste companii astfel încât ele să fie cu adevărat în serviciul cetățeanului, în serviciul public și să nu producă pierderi. În acest moment, avem ca și companii de stat un număr de 1.502. Este un număr foarte mare, 230 dintre acestea sunt companii centrale, 1.272 sunt la nivel local, sub autoritățile locale.

Dintre cele de la nivel central, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi și vorbim de pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei. De la aceste realități pornim. Ce aduce nou? Arhitectura pe care am prezentat-o astăzi operaționalizează acest Comitet Național pentru Reformă, transformă unitatea de guvernanță de la nivelul Secretariatului General într-o unitate tehnică de implementare cu un rol extraordinar de mare în a aduna toate datele și a prezenta comitetului indicatorii pe baza cărora se iau deciziile”, a spus Oana Gheorghiu.

Vicepemierul a adăugat că reforma va viza inițial zece companii de la Energie și Transporturi, a căror listă va fi definitivată săptămâna aceasta.

”AMPIP (Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice – n.r.)  devine un pilon important în guvernanța companiilor de stat și are la masă Ministerul Finanțelor, acela care face evaluarea riscului fiscal și dă verdictul privind impactul bugetar. Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat. Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMPIP; nu îl înlocuiește, ci îl completează.

Acest registru are cumva rolul de a da statului român o imagine clară a ceea ce deține în orice clipă, va fi completat cu datele financiare lunare pe care companiile sunt obligate să le depună prin safte la Ministerul de Finanțe. Reforma nu este un exercițiu tehnic, ci e un proces real, etapizat, pe care îl pornim acum. Ne-am propus să începem cu zece companii, e ca un proiect-pilot în care vom testa acest flux de lucru.

Aceste zece companii urmează să fie selectate, încă n-au fost selectate, în urma unui proces de consultare cu cele două ministere, Transporturi și Energie. Urmează în cursul acestei săptămâni să definitivăm această listă. Ceea ce știu este că vom avea patru companii de la nivelul energiei și șase din transporturi”, a spus Gheorghiu.

Întrebată despre respectarea unui jalon din PNRR privind numirea unor șefi definitivi la zeci de companii, vicepremierul a răspuns: ”La companiile din energie, exact ce vă spuneam, este unul dintre jaloanele pentru 31 martie 2026. Este o discuție pe care o purtăm cu Comisia Europeană, pentru că aceste companii, după cum știm, 48 dintre ele au conduceri interimare și urmează să pornească procesul (de renunțare la interimat – n.r.). Sunt 48 în total, nu numai din energie, și sunt în procesul acesta pe care l-am propus Comisiei până la 31 martie”.

Citește și Cel mai agresiv val de concedieri la o companie celebră. Mii de angajați cu studii superioare rămân fără locuri de muncă