Alegerile pentru Primăria Capitalei se apropie cu pași repezi, așa că e momentul să ne amintim una dintre cele mai „geniale” scheme electorale. Ca să atragă voturi ca un magnet, câteva minți agere s-au gândit să poarte „mantia” PSD-ului. Rezultatul? Două partide s-au dat drept PSD și au reușit să pună mâna pe aproximativ 10% din voturile social-democraților, spre bucuria lor și confuzia alegătorilor.
Pentru alegerile locale din București, Oana Crețu, lidera PSDU, s-a reîntors pentru runda doi. Oare și-au învățat alegătorii lecția de data trecută sau va reuși, și de data asta, PSDU să fure o parte bună din voturi?
PSDU
PSDU (Partidul Social Democrat Unit) s-a remarcat în politica românească prin numele și sigla sa, extrem de asemănătoare cu cele ale PSD. Primele trei litere, „PSD”, sunt scrise mari și vizibile, iar cuvântul „Unit” apare dedesubt, cu litere mici, ceea ce poate induce în eroare votanții grăbiți. Sigla partidului, formată din trei făclii care ard, poate fi confundată cu trandafirii din sigla PSD. Această strategie a permis PSDU să obțină la alegerile parlamentare 177.122 voturi pentru Camera Deputaților (1,92%) și 164.659 pentru Senat (1,78%), potrivit datelor AEP.

Partidul a fost fondat în 2023 și este condus de Oana Crețu, avocat și antreprenor, iar secretar general este soțul ei, Dan Ujeucă, cu 18 ani experiență în arhitectură și proiecte economice în mai multe orașe, printre care Galați, Pitești, Slatina și București. PSDU afirmă că este un partid „de centru stânga modern şi progresist, social creştin şi democrat, un partid național cu vocație europeană”.
Pe site-ul propriu, partidul susține că „în peisajul politic actual al României, unde forțele tradiționale de stânga și de dreapta s-au anihilat într-o coaliție manipulatoare și absurdă, creată pentru propriile lor interese, PSDU se ridică ca o necesitate imperativă”.
Programul partidului include măsuri ambițioase, printre care garantarea unui venit minim de 700 euro pe lună pentru toți cetățenii, asigurarea unei locuințe pentru fiecare familie, creșterea natalității și amnistia fiscală.
PSDI
Partidul Social Democrat Independent (PSDI) a fost inițial înființat în mai 1946 de foști membri ai Partidului Social Democrat care nu au acceptat alianța cu Partidul Comunist Român decisă la congresul din 1945. Conducătorul partidului a fost Constantin Titel Petrescu, iar în manifestul PSDI se afirma că formațiunea reprezintă adevărata social-democrație românească. În martie 1948, liderii PSDI au fost arestați, ceea ce a dus la dispariția partidului din viața politică.
Partidul a fost reînființat în 2019 de un grup de social-democrați care părăsiseră PSD și a participat la alegerile europarlamentare cu o listă completă de candidați. Inițial, locul întâi pe listă urma să fie ocupat de Principele Nicolae al României, pentru a evidenția legătura istorică cu lupta anti-comunistă dusă de Constantin Titel Petrescu și Regele Mihai. În ciuda discuțiilor și a feedback-ului pozitiv, Principele Nicolae a decis să nu candideze.
De asemenea, în 2015, după excluderea din PSD, Marian Vanghelie și Mircea Geoană au anunțat intenția de a crea un partid nou cu același nume. Marca „Partidul Social Democrat Independent” a fost înregistrată la OSIM de Oana Niculescu-Mizil și Ana-Maria Cătăuță.
Această strategie a permis PSDI să obțină la alegerile parlamentare 33.396 voturi pentru Camera Deputaților (0,36%) și 41.712 pentru Senat (0,45%), potrivit datelor AEP.

În cadrul alegerilor parlamentare de anul trecut, peste 200.000 de voturi au primit împreună PSDI şi PSDU, ceea ce a dus la o concluzie şocantă. PSD. a pierdut 10% dintre voturi din cauza neatenției și a lipsei de informație.
În cadrul alegerilor parlamentare din 2024, social democraţii au obţinut cel mai mic scor din istorie, chiar mai puţin decât au luat în 1996, când au pierdut în faţa Convenţiei Democratice. „Vreau manelişti şi videochatiste în Casa Poporului. Indiferent de meserie, românii au dreptul în Casa Poporului, nu hoţii!”, a fost unul dintre mesajele electorale PSDU
„Se formează o bază a piramidei din ce în ce mai analfabetizată, ca să zic aşa. Dar care ţin la dreptul lor de vot, aşa – neinformat şi emoţional şi atât, fără pic de discernământ”, a conchis Bogdan Naumovici, specialist publicitate.