România a trimis 25 de pachete militare Ucrainei. Ionuţ Moşteanu: „Informaţie clasificată”

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a vorbit la Digi 24, despre ajutorul pe care România îl oferă Ucrainei. Oficialul susține că țara noastră rămâne în continuare alături de de partenerii europeni și că toate insituțiile implicate lucrează pentru a ajunge la o soluție care să garanteze pacea și stabilitatea în regiune.

Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, se justifică și spune că ajutoarele pentru Ucraina sunt clasificate şi nu este de acord cu declasificarea acestora deoarece „nu putem să ne batem cu aceleaşi arme în războiul hibrid”. Oficialul a dat de înțeles că ar trebui închise conturile de pe rețelele de socializare și televiziunile care transmit informații false.

Nicuşor Dan, anunţ pentru români după reuniunea UE privind războiul din Ucraina

„Din punct de vedere militar am ajuns la al 25 le-a pachet miliar trimis. E o discuție, e o valoare contabilă și necontabilă. Dacă ar exista suficient spațiu de dezbatere pentru a explica acest calcule. Tot ce însemna război și ajutor a fost într-un enervat politic mult de tot. Cifra trebuie explicată suficient de bine. Aș putea să fac acum și până dimineață calcule pe TikTok”, a declarat Ionuț Moșteanu pentru sursa citată.

Alte articole

Ionuţ Moşteanu, despre afaceriştii dubioşi din biroul premierului: „Dacă eram Bolojan, îl ţineam acolo, îl trimiteam legat”

Fostul senator Marius Isăilă, acuzat că a vrut să-l mituiască pe ministrul Ionuț Moșteanu, scapă de arest preventiv

Moşteanu: Avem un război la graniţă, de 3 ani de zile, care nu ştim cât va mai continua. Cred că este ultimul lucru de unde ar trebui să tăiem. Nu poţi să spui că, dacă tai de la o primărie, trebuie să tai şi la Armată. Nu acum

Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat luni, despre tăierile cu 10% din cheltuielile salariale, discutate în coaliţie, că avem un război la graniţă, de 3 ani de zile, care nu ştim cât va mai continua şi crede că este ultimul lucru de unde ar trebui să tăiem. ”Nu poţi să spui că, dacă tai de la o primărie, trebuie să tai şi la Armată. Nu acum”, a mai spus Moşteanu, el arătând că reducerea cu 10% a salariilor ”va genera nişte lucruri pe care nimeni nu le va putea controla, nişte ieşiri din sistem care vor debalansa total sistemul naţional de apărare”.

Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a fost întrebat la Digi24 despre tăierile de 10% stabilite în coaliţie, la nivelul cheltuielilor salariale, el arătând că ”iniţial era o discuţie să excludă tot sistemul naţional de apărare, şi cu Ministerul de Interne şi alte instituţii”.

”Cred cu tărie că statul, orice stat pe lumea asta îşi face planul şi strategiile şi politicile publice în funcţie de oportunităţi şi în funcţie de realităţi. Realitatea este că avem un război la graniţă, de 3 ani de zile, care nu ştim cât va mai continua şi după ce nu va mai continua va fi oricum o zonă extrem de provocatoare (..) cred că este ultimul lucru de unde ar trebui să tăiem noi acum ca ţară. Nu poţi să spui că dacă tai de la o primărie, trebuie să tai şi la Armată. Nu acum. Deci nu cred că e momentul, ţinând cont de nişte realităţi. Dacă cineva vrea să mă contrazică, putem să discutăm, să dezbatem dacă trebuie pus pe acelaşi plan o primărie sau o altă instituţie centrală cu armata, nu cred că este momentul”, a subliniat ministrul Apărării.

SUA și Ucraina au ajuns la un acord în 19 puncte privind încheierea războiului. Deciziile cheie rămân la latitudinea președinților Donald Trump și Volodimir Zelenski

Ionuţ Moşteanu a arătat că a fost o discuţie în coaliţie acum două săptămâni şi nu a rămas în niciun fel deocamdată.

”Urmează să mai discutăm, să ajungem la o soluţie”, a mai spus Moşteanu.

”Pot să le arăt partenerilor de coaliţie şi premierului nişte locuri unde putem ajusta”, a spus Ionuţ Moşteanu, precizând că reducerea cu 10% a salariilor ”va genera nişte lucruri pe care nimeni nu le va putea controla, nişte ieşiri din sistem care vor debalansa total sistemul naţional de apărare”.

Întrebat dacă a făcut un calcul, Moşteanu a răspuns: ”Am nişte calcule, am multe calcule. Nu le spun acum public, la televizor. Şi eu şi ministrul Predoiu, am vorbit şi cu dânsul, în sistemul naţional de apărare sunt nişte implicaţii majore, prin posibila trecere în rezervă a foarte multor oameni şi lipsa de motivare a celorlalţi care intră. Că până la urmă oamenii trebuie să vadă că e o predictibilitate şi o stabilitate.(..) După mulţi ani de zile nu au fost crescut soldele. De anul trecut, înainte de alegeri, convenabil, tot PSD şi PNL le-au crescut..şi acum zic gata, au trecut alegerile, tăiem banii? E o chestie, până la urmă, de responsabilitate”, a comentat Moşteanu la Digi 24.

Nicușor Dan, despre ajutorul pentru Kiev: Una e să avem vecin Ucraina și alta este să avem Rusia 

Președintele Nicușor Dan a declarat luni, la summitul B9 de la Vilnius, că România va continua să sprijine Ucraina împotriva invaziei Rusiei, spunând că Ucraina este un vecin mai bun decât ar fi Rusia sau o țară controlată de Rusia.

Nicușor Dan a fost întrebat luni, la Vilnius, dacă România va fi mai transparentă în ceea ce privește ajutorul militar acordat Ucrainei.

„Nu știu, nu am reușit să evaluez până în momentul acesta care sunt beneficiile, care sunt riscurile. În orice caz, România va continua să sprijine Ucraina, pentru că e vorba de propria noastră securitate, adică una este să fim în situația existentă, cu un vecin pe frontiera de est – Ucraina – cu care avem un tratat din ’97, și alta este să avem Rusia sau o țară, (…) care devine Belarus”, a răspuns Nicușor Dan.

Ilie Bolojan a spus câți bani a dat România pentru Ucraina: 1,5 miliarde de euro

Bolojan a fost întrebat dacă estimarea președintelui Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, anume că în ultimii 3 ani România a acordat Ucrainei sprijin în valoare de 1,5 miliarde de euro, este corectă sau dacă fostul premier Marcel Ciolacu a avut dreptate când a spus, în septembrie 2023, că ajutoarele ne-au costat până atunci între 2% și 3% din PIB.

„Atunci când Uniunea Europeană a acordat sprijin Ucrainei, pachetele de sprijin au fost stabilite la nivel european, iar contribuțiile au fost stabilite ca pondere a PIB-ului țării respective în PIB-ul Uniunii Europene. Și cifra pe care a dat-o domnul Dăianu, de 0,2%, este o cifră corectă. Aceasta este ponderea noastră ca PIB”, a răspuns Ilie Bolojan.

La începutul lunii septembrie, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a estimat sprijinul acordat de România pentru Ucraina, în perioada februarie 2022-iunie 2025, la aproximativ 1,5 miliarde de euro, echivalent cu o medie anuală de circa 0,2% din PIB.