SUA și Ucraina au ajuns la un acord în 19 puncte privind încheierea războiului. Deciziile cheie rămân la latitudinea președinților Donald Trump și Volodimir Zelenski

SUA și Ucraina au elaborat un nou acord de pace în 19 puncte, dar au lăsat ca elementele cele mai sensibile din punct de vedere politic să fie decise de președinții țărilor, potrivit prim-viceministrului ucrainean de externe, Sergiy Kyslytsya, potrivit Financial Times.

Noul acord de pace dintre SUA și Ucraina are 19 puncte în loc de 28

Washingtonul a pus anterior presiune pe Kiev pentru a conveni asupra unei propuneri în 28 de puncte, care fusese elaborată de oficiali americani și ruși și care a depășit mai multe linii roșii ucrainene de mult timp.

Kyslytsya, care a fost prezent în încăpere ca parte a delegației ucrainene pentru discuțiile cu miză mare de la Geneva, a declarat pentru Financial Times că întâlnirea a fost un efort „intens”, dar „productiv”, care a dus la un proiect de document revizuit complet, care a lăsat ambele părți cu un sentiment „pozitiv”.

După ore de discuții minuțioase care aproape s-au eșuat înainte de a începe, echipele americană și ucraineană au ajuns la acorduri asupra mai multor probleme, dar au „pus între paranteze” cele mai controversate puncte – inclusiv probleme teritoriale și relațiile dintre NATO, Rusia și SUA – pentru ca Donald Trump și Volodymyr Zelensky să le decidă.

Alte articole

Noi atacuri ale Rusiei la granița cu România! Două aeronave Eurofighter Typhoon, ridicate de la sol

Zelenski, mesaj cutremurător către ucraineni, despre planul de pace negociat de SUA și Rusia. ”Alegere foarte dificilă: fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener-cheie”

Ucrainenii au declarat că „nu au fost mandatați” să ia decizii privind teritoriile – în special cedarea de terenuri, așa cum sugera proiectul inițial de plan – ceea ce, conform constituției țării lor, ar necesita un referendum național.

Citește și : Contrapropunerea UE la planul de pace propus de SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina: ”Negocierile privind schimburile teritoriale vor începe de la linia de contact”

Noul proiect, a spus Kyslytsya, semăna puțin cu versiunea anterioară a propunerii de pace, divulgată public, care provocase controverse la Kiev. „Foarte puține lucruri au mai rămas din versiunea originală”, a spus el.

„Am dezvoltat un corp solid de convergență și câteva lucruri asupra cărora putem face compromisuri”, a spus el. „Pentru restul va fi nevoie de decizii de conducere.”

Fiecare parte va duce acum cele mai recente versiuni de lucru la Washington și Kiev pentru a-i informa pe președinți. Administrația Trump urma să se adreseze apoi Moscovei pentru a încerca să avanseze discuțiile, a spus el.

Copia planului înaintată șefilor delegațiilor SUA și Ucrainei au fost singurele texte care au părăsit sala. Kyslytsya a spus că toate celelalte copii au fost luate înapoi la sfârșitul întâlnirii.

Echipele de negociere și tensiunile inițiale

Discuțiile au fost conduse, de partea ucraineană, de puternicul șef de cabinet al lui Zelenski, Andriy Yermak, și de secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov, iar Kyslytsya și un grup de ofițeri militari și oficiali ai serviciilor de informații au jucat un rol de sprijin de partea Kievului.

Delegația americană i-a inclus pe secretarul de stat Marco Rubio, secretarul armatei, Dan Driscoll, trimisul special al lui Trump pentru Rusia, Steve Witkoff, și ginerele președintelui, Jared Kushner, a cărui prezență i-a surprins inițial pe oficialii ucraineni.

Kyslytsya a spus că americanii au fost atenți, dornici să audă punctul de vedere al ucrainenilor și deschiși la sugestii. „Aproape tot ce am sugerat a fost luat în considerare”, a spus el.

Deși discuțiile s-au încheiat într-o notă pozitivă, ele aproape că au eșuat să înceapă, potrivit lui Kyslytsya, descriind atmosfera de la Geneva duminică dimineață ca fiind „foarte tensionată”.

Americanii sosiseră frustrați de scurgerile de informații către mass-media din zilele premergătoare întâlnirii și de dezbaterea publică cu privire la originile primului proiect de propunere.

„Primele ore au fost complet…”, a spus el, făcând o pauză de câteva secunde, „atârnând de un fir de păr”.

A fost nevoie de aproape două ore de discuții între Yermak și delegația SUA pentru a reduce temperatura și a reveni pe drumul cel bun. „În cele din urmă, am reușit să mergem la misiunea SUA și să începem conversații reale”, a spus Kyslytsya.

O lungă sesiune de dimineață cu americanii le-a permis ucrainenilor să își exprime preocupările și solicitările. Aceasta a fost urmată de o scurtă pauză și de o analiză detaliată, punct cu punct, a planului de pace propus, a spus el.

Schimbări de conținut și viitoarele demersuri

Kyslytsya a spus că partea americană pare dispusă să retragă propunerea de a introduce un plafon de 600.000 de militari în armata Ucrainei. El a spus că negociatorii americani au ascultat cu atenție argumentele ucrainene și au fost de acord să ia în considerare aceste puncte.

„Au convenit că numărul armatei ucrainene din versiunea divulgată [a proiectului planului de pace] – oricine ar fi fost autorul acesteia – nu mai era pe masă”, a spus el. „Armata va continua să discute aranjamentele.”

O propunere de amnistie generală pentru potențiale crime de război din proiectul inițial a fost reelaborată într-un mod care să abordeze „nemulțumirile celor care au suferit în război”, a spus el.

O sesiune separată, ulterioară în cursul zilei, a reunit aliați europeni, inclusiv reprezentanți din Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și instituții ale UE. Înainte de discuțiile cu SUA, Ucraina a purtat discuții private cu consilieri europeni pe probleme de securitate națională pentru a coordona pozițiile și a identifica priorități comune, a spus Kyslytsya.

El a lăudat în repetate rânduri „implicarea constructivă” a echipei SUA, menționându-i pe Rubio, Driscoll și Kushner. „Nu a existat niciun moment în care să spună: «Nu vom discuta despre asta». Am parcurs toate punctele cu atenție.”

Au existat discuții despre găzduirea lui Zelenski la Washington de către Trump săptămâna aceasta pentru a consolida un acord. Dar unii din cercul președintelui ucrainean l-au sfătuit să rămână la Kiev pentru a nu risca o altă izbucnire cu Trump care ar putea deraia progresele înregistrate în weekend.

Rămâne neclar dacă Trump va dori ca Zelenski să aprobe documentul cu o semnătură. Președintele SUA a declarat că omologul său ucrainean ar trebui să susțină un proiect de plan până joi, Ziua Recunoștinței.

Washingtonul trebuie acum să decidă cum și când să prezinte Rusiei proiectul de acord de pace. Kremlinul a declarat luni că nu a văzut încă și nu a fost informat despre proiectul americano-ucrainean.

„Rușii trebuie să demonstreze dacă sunt cu adevărat interesați de pace sau dacă vor găsi o mie de motive pentru a nu se implica”, a spus Kyslytsya. Ucraina, la rândul său, și-a exprimat dorința de a continua să lucreze pentru un sfârșit echitabil al războiului și de a călători „oriunde” pentru a continua procesul.

De asemenea, el a subliniat semnificația mai largă a întâlnirii de la Geneva. „Realizarea fundamentală de la Geneva este că am reușit să menținem un parteneriat și un dialog funcțional cu americanii”, a spus el.

„În ciuda agitației media și a freneziei rețelelor sociale, ambele părți au arătat că parteneriatul este puternic și capabil să producă un document viabil pentru lideri.”

Cu toate acestea, Kyslytsya a rămas precaut. „Nu stăteam la sediul Netflix scriind scenarii care vor fi nominalizate la Oscar”, a spus el. „Nu ar trebui să ne lăsăm conduși de entuziasm sau exagerări, ci de responsabilitate și de complexitatea problemelor.”

Vladimir Putin nu este de acord cu noile modificări

Într-o convorbire telefonică cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, Vladimir Putin a transmis că vede drept o bază bună pentru discuții prima versiune a planului de pace pentru Ucraina, cea în 28 de puncte.

Între timp, Kievul și partenerii europeni au formulat o contrapropunere și au negociat cu Washingtonul modificarea planului pentru a include clauze mai favorabile Ucrainei.

„Vladimir Putin a semnalat că aceste propuneri, în versiunea pe care a primit-o (săptămâna trecută, n.red.), sunt în conformitate cu discuţiile desfăşurate la summitul ruso-american din Alaska şi, în principiu, ar putea pune bazele unei soluţionări paşnice durabile a conflictului din Ucraina”, se arată într-un comunicat emis de preşedinţia rusă.

Comunicatul reprezintă prima poziție oficială a Rusiei asupra planului de pace în 28 de puncte propus de SUA, după ce doar confirmase vinerea trecută că a primit propunerea Washingtonului.

În urma unor negocieri desfăşurate duminică la Geneva asupra acestei contrapropuneri, SUA şi Ucraina au emis o declaraţie comună în care afirmă că au elaborat „un cadru de pace actualizat şi îmbunătăţit”, dar fără a oferi detalii concrete asupra modificărilor convenite.

Citește și : Aliații Ucrainei nu sunt de acord cu planul de pace propus de Trump: „Graniţele nu trebuie modificate prin forţă”

Între timp, consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Uşakov, a anunţat luni că Rusia respinge modificările cerute de europeni în planul de pace propus săptămâna trecută de SUA. „În ce priveşte planurile care circulă acolo, am aflat în dimineaţa aceasta despre planul european, care, la prima vedere, este total neconstructiv, nu ne convine”, a declarat presei oficialul rus, relatează agenţiile EFE şi Reuters.

Cât despre versiunea iniţială a documentului, Uşakov a spus că „nu toate, dar multe dintre dispoziţiile planului par să fie destul de acceptabile pentru noi”, în timp ce altele au nevoie de discuţii mai detaliate.

Ce prevedea planul inițial pentru pace în Ucraina

Propunerea inițială impunea Ucrainei o serie de condiții care au depășit „liniile roșii” ale Kievului:

Cedări Teritoriale Majore:

• Ucraina trebuia să cedeze Rusiei integral Crimeea, Luhansk și Donețk.
• Zonele din Herson și Zaporojie ar fi urmat să fie „înghețate” de-a lungul liniilor de conflict existente, consfințind astfel câștigurile teritoriale rusești.
• Forțele ucrainene ar fi trebuit să se retragă din orașele încă deținute din Donbas, care ar fi urmat să devină zone demilitarizate, recunoscute internațional ca teritoriu rus.

Neutralitate și Limitări Militare:

• Ucraina trebuia să se angajeze, prin decret constituțional, să renunțe la aderarea la NATO, iar NATO, la rândul său, trebuia să se angajeze să nu o accepte niciodată.
• Dimensiunea Forțelor Armate Ucrainene ar fi fost limitată la un plafon de 600.000 de militari (o reducere semnificativă față de efectivele actuale).
• Se prevedea interzicerea staționării de trupe NATO pe teritoriul Ucrainei.

Reintegrarea Rusiei și Asistența Financiară:

• Sancțiunile internaționale impuse Rusiei urmau să fie ridicate treptat.
• Rusia urma să fie invitată să reintre în G8.
• Activele rusești înghețate (ex: 100 de miliarde de dolari) urmau să fie folosite parțial pentru reconstrucția Ucrainei, dar propunerea menționa că SUA ar fi urmat să primească 50% din profiturile aferente fondurilor.

Alte Prevederi Cheie:

• Ucraina ar fi putut aplica pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE).
• Planul includea garanții de securitate din partea SUA pentru Ucraina, care ar fi fost activate în cazul unei reinvazii rusești (cu excepția unui răspuns militar rapid coordonat sau a unui tir neintenționat asupra marilor orașe rusești).
• Era inclusă o propunere de amnistie generală pentru potențialele crime de război (punct ulterior modificat).

Deși acest plan a fost considerat inițial de mulți ca fiind o „listă de dorințe a rușilor”, versiunea revizuită în 19 puncte, elaborată la Geneva, a eliminat unele dintre cele mai sensibile prevederi, cum ar fi plafonul militar și interdicția aderării la NATO.