Proiectul legii prin care va fi interzis cumulul pensie-salariu îi vizează pe beneficiarii de pensii speciale sau militare. Aceștia, dacă se vor angaja după pensionare, vor primi doar 15 la sută din pensie.
În aceste condiții, este de anticipat că magistrații și ofițerii care au pensii de serviciu nu vor rămâne la catedră după pensionare. În fond, cine ar vrea să piardă 85 la sută din pensie pentru a ține câteva ore de curs pe săptămână?
Să luăm un exemplu concret, cel al Facultății de Drept al unei universități de stat. După intrarea în vigoare a legii ce interzice cumulul pensie-salariu, un judecător sau un procuror pensionat va trebui să aleagă: rămâne cadru universitar și renunță la 85 la sută din pensie sau pleacă acasă și primește integral pensia.
Logica spune că putem vorbi despre o interdicție de facto a magistraților în facultăți, același lucru fiind valabil pentru beneficiarii de pensii militare care predau la Universitatea Națională de Apărare, Academia de Poliție sau Academia SRI.
Din punct de vedere al economiilor la buget, rațiunile noii legi ridică un uriaș semn de întrebare. Asta deoarece orele predate anterior de cei pensionați vor trebui preluate de alte cadre didactice și, prin urmare, plătite. Se poate spune, prin urmare, că statul nu va face economie la salarii universitare, ci doar își va sancționa propriile resurse umane care și-au încheiat cariera în magistratură sau în structurile militare.
Tot noua lege ”scârțâie” din punct de vedere al inechității ce se va crea între mediul public și cel privat. De ce? Pentru că un judecător pensionat va putea ține fără probleme cursuri de drept la o facultate particulară, cumulând astfel pensia specială cu leafa pentru munca la catedră, în timp ce același job prestat la stat i-ar aduce tăierea pensiei cu 85 la sută! Așadar, 1 la 0 pentru facultățile private, după ce Executivul a decis, prin această lege, să-și ”pedepsească” propriul sistem de educație.
Excepție de la noua lege vor face persoanele alese în funcții publice și cele numite în funcție prin hotărâre a parlamentului sau în funcții cu mandat prevăzut în Constituție. Cu alte cuvinte, demnitarii, inclusiv judecătorii constituționali, precum și șefii de servicii pot cumula fără probleme pensia de serviciu cu indemnizația sau salariul pe durata mandatului lor. Asta înseamnă că un judecător constituțional sau un alt demnitar cu pensie de serviciu și catedră la o universitate de stat își poate continua nestingherit activitatea universitară, atâta timp cât este acoperit de mandatul constituțional ori de funcția numită politic. Numele sunt cunoscute în spațiul public, de la judecători ai Curții Constituționale care predau la drept până la alți înalți demnitari asimilați care țin cursuri în facultăți. Aceștia nu sunt în situația fostului judecător sau procuror ”simplu”, ieșit din sistem și rămas doar cu activitatea didactică, scrie stiripesurse.
Concluzia poate sublinia paradoxul adus de noul act normativ – un magistrat activ are voie să predea în învățământulul public, în timp ce unul pensionat este, practic, dat afară dacă nu renunță la 85 la sută din pensie. Nu experiența, nu calitatea actului didactic sunt problema, ci statutul de pensionar cu pensie de serviciu – fix recompensa pentru o carieră lungă sub constrângeri statutare.
Experții spun că legea ce interzice cumulul pensie-salariu are șanse mari să fie atacată la Curtea Constituțională, date fiind diferențele de ”tratament” – dintre cei cu pensii contributive și cei cu pensii de serviciu, dintre demnitarii exceptați și foștii magistrați sau ofițeri ”obișnuiți”, dintre universitățile de stat și cele private.
Citește și Sesizările AUR și ÎCCJ cu privire la plata pensiilor private, discutate marți la CCR