Culisele deciziei CCR pe pensiile private. De ce s-au opus judecătorii „naționalizării” Pilonului III de pensii

Curtea Constituțională (CCR) a respins ca neconstituțional un articol din legea Pilonului III al pensiilor private doar pe motiv că excepția care permitea bolnavilor oncologici să retragă integral economiile era discriminatorie față de alte afecțiuni grave, însă a menținut ca fiind constituțional restul mecanismului de plată eșalonată, obligând Parlamentul să corecteze doar textul vizat.
Andrei Ene
26 nov. 2025, 20:39
Culisele deciziei CCR pe pensiile private. De ce s-au opus judecătorii „naționalizării” Pilonului III de pensii

Judecătorii de la Curtea Constituțională (CCR) au respins drept neconstituțională decizia privind legea de plată a pensiilor private, arătând că divergențele au vizat nu numai tratamentul bolnavilor oncologici, ci și intervenția statului asupra Pilonului III.

Culizele deciziei CCR privind Pilonul III de pensii

Potrivit știripesurse, cei trei judecători CCR proveniți din magistratură, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga, propuși de PSD, ar fi susținut că legea este neconstituțională și în partea referitoare la pensiile facultative.

În opinia celor trei judecători, Pilonul III se bazează integral pe un raport contractual privat între angajat și furnizor, astfel că statul nu ar putea să impună prin lege o schemă de plată eșalonată în locul plății integrale la momentul pensionării.

În schimb, ceilalți șase judecători ai CCR, ce nu provin din sistemul magistraturii, au admis numai critica referitoare la tratamentul diferențiat aplicat bolnavilor oncologici. Pentru această majoritate, restul legii, inclusiv reglementările privind Pilonul III, ar fi constituționale.

Citește și : EXCLUSIV Fostul judecător CCR Tudorel Toader, convins că guvernul NU va primi aviz pe noua lege a pensiilor speciale până la 28 noiembrie. ”Mai avem un pic și intrăm în 2026”

Curtea Constituțională a admis luni doar articolul care permitea ca participanții diagnosticați cu afecțiuni oncologice să poată retrage integral economiile acumulate. Judecătorii au considerat că această excepție creează o diferență nejustificată față de alte categorii de bolnavi cu afecțiuni grave și încalcă principiul egalității în drepturi.

Restul mecanismului de „decumulare” prevăzut de lege – inclusiv plafonul de 30% pentru plata unică inițială și trecerea la tranșe lunare pe o perioadă de până la opt ani – a fost considerat constituțional în raport cu criticile analizate. Prin urmare, în forma evaluată de Curte, doar excepția pentru bolnavii oncologici bloca intrarea în vigoare a actului normativ.

Fostul președinte CCR, Augustin Zegrean, dezvăluie ce vine după decizia Curții

După ce CCR a declarat neconstituțional articolul din legea pensiilor private care permitea pacienților oncologici să își retragă integral banii, Augustin Zegrean a explicat că articolul creează discriminare și că parlamentarii vor trebui să găsească o soluție, potrivit deciziei Curții.

Zegrean a spus că legea trebuie să se întoarcă integral în Parlament și că parlamentarii trebuie să țină cont de decizia CCR. Aceștia vor trebui să găsească o soluție prin care să respecte cerințele CCR iar apoi să trimită legea pentru promulgare.

Din experiența sa de fost președinte al CCR, el precizează că, de obicei, când un articol este declarat neconstituțional, Parlamentul trebuie să renunțe fie la acel articol, fie la întreaga lege, dacă aceasta este afectată complet.

„Merge înapoi în Parlament, integral. Parlamentarii sunt obligați să se pună de acord cu decizia Constituțională. Trebuie să găsească o soluție în care să se satisfacă și pretențiile Curții Constituționale și să trimită din nou legea spre promulgare. (…)

De regulă, din experiență vă spun, când declaram un text neconstituțional, Parlamentul nu se mai ocupa, obosea să pună de acord cu decizia și renunța la el. Ori renunța la toată legea, dacă era afectată toată legea. Dacă nu, renunța la textul respectiv. Deci textul care a fost declarat neconstituțional, ăla nu va mai fi”, explică Zegrean.

Există riscul ca anumite persoane să dea fondurile în judecată

Discuțiile despre proiectul inițiat de Guvern și redactat de ASF s-au concentrat pe modul în care pot fi retrași banii după 17 ani de la termenul inițial. Foarte importantă a fost modificarea ce nu mai permite beneficiarilor să își retragă integral sumele acumulate, ceea ce a ridicat întrebări legate de neconstituționalitatea legii.

Augustin Zegrean susține că argumentul CCR potrivit căruia legea nu încalcă principiul neretroactivității fiindcă nu afectează contractele vechi, ci doar stabilește plata pensiei, este unul discutabil.

Asta pentru că, la momentul în care au semnat contractele, oamenii au fost asigurați că vor putea să își retragă integral banii, iar acum există riscul ca aceștia să dea în judecată fondurile de pensii pentru a-și recupera sumele.

Potrivit legii, cei care au pensii private pot să retragă cel mult 30% din banii acumulați la pilonul II într-o singură tranșă, iar restul trebuie să îl primească în plăți lunare pe o perioadă de opt ani. O excepție importantă se aplică pacienților cu cancer, care pot să își retragă toți banii deodată.

CCR a explicat într-un comunicat că legea nu încalcă nu încalcă principiul neretroactivității pentru că nu afectează contractele vechi, ci doar stabilește cum se plătește pensia. Excepția pentru pacienții oncologici a fost considerată discriminatoare pentru că nu se bazează pe criterii obiective, ci pe boala de care suferă persoana, încălcând principiul egalității.

Deputatul USR Claudiu Năsui critică dur guvernul în cazul pensiilor private

Claudiu Năsui, vicepreședinte USR, a aplaudat decizia prin care CCR a admis, marți, 25 noiembrie, sesizarea de neconstituționalitate privind legea care reglementează pensiile private.

„Legea prin care statul naționaliza 70% din pensiile din Pilonul 2 și 3 a picat la CCR! Se pare că de data asta CCR a judecat corect.”, a scris Năsui, pe Facebook.

Mai apoi a revenit cu un mesaj mai amplu în care a criticat demersul actualului guvern și în care a sugerat că legea reprezintă o naționalizare a banilor românilor.

„Din păcate decizia CCR de ieri a fost dată pe un detaliu și nu pe fond. Am scris bine că „se pare că” au judecat corect, de fapt n-au considerat că se încalcă un drept de proprietate.

Este o naționalizare pentru că 70% banii dumneavoastră din Pilonul 2 și 3 vor fi luați coercitiv de stat cu împrumut printr-un intermediar care-și va mai lua niște comisioane. Asta contrar la ce spunea însuși domnul Bolojan când spunea că banii nu ajung la stat. Ba da, fix acolo ajung.

Citește și : Răsturnare de situație în dosarul ”2 Mai”? Vlad Pascu cere micșorarea pedepsei de 10 ani de închisoare! Ce invocă avocații săi, când va fi judecată solicitarea

Asistăm la cea mai mare naționalizare din România de la naționalizarea valutei din anul 1991. Făcută culmea tot de un PNL-ist, domnul Teodor Stolojan. Și atunci „trebuia” și eram „obligați”. Pentru cine nu știe guvernul Stolojan pur și simplu a luat toată valuta oamenilor din bancă și le-au dat la schimb lei la un curs făcut din pix. Cine să mai aibă încredere în România după asta.

Legea acum trebuie să mai treacă încă o dată prin parlament. Vedem ce scrie exact în motivarea curții, dar dacă nu se schimbă ceva politic, naționalizarea va merge înainte spre bucuria bugetului de stat și a fondurilor intermediare care vor lua un comision pentru banii dumneavoastră care trec prin ele”, a mai transmis vicepreședintele USR.