Cazul a atras atenția opiniei publice după ce presa a relatat că anumite județe ar fi achiziționat microbuze electrice la prețuri duble sau chiar triple față de altele, deși vehiculele aveau specificații identice. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a efectuat o verificare prin Corpul de Control, iar concluziile preliminare au determinat sesizarea instituțiilor specializate, inclusiv Parchetul European, responsabil cu investigarea fraudelor care afectează fondurile UE.
„Am decis să sesizez Parchetul European pe subiectul achiziției microbuzelor electrice pentru elevi. De asemenea, voi dispune transmiterea către Departamentul pentru Lupta Antifraudă și Consiliul Concurenței a rezultatelor verificării realizate de Corpul de Control al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene. Am luat aceste măsuri ca urmare a constatării mai multor disfuncționalități care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizați banii europeni”, a scris Pîslaru pe Facebook.
Ministrul reamintește că programul a fost conceput „pentru a sprijini comunitățile locale și pentru a oferi copiilor din mediul rural un transport sigur, modern și prietenos cu mediul”.
El atrage însă atenția că realitatea din teren a arătat un model de implementare deficitar.
„Din păcate, analiza documentațiilor transmise de consiliile județene arată că modul de implementare a fost neuniform și lipsit de o coordonare centralizată. În locul unui sistem integrat, cu achiziții centralizate și standarde unitare, fiecare județ a derulat proceduri separate, stabilind propriile caiete de sarcini, valori estimate și condiții de livrare”, continuă Pîslaru.
În total, 40 de județe au derulat 74 de achiziții individuale, fapt care, potrivit ministrului, a generat o lipsă de coerență și diferențe nejustificate între sumele plătite pentru același tip de microbuze electrice.
„Această descentralizare, deși justificată de dorința de flexibilitate locală, a generat efecte absolut reprobabile: diferențe semnificative de preț între microbuze similare și lipsa unor justificări clare privind diferențele majore de cost. Au fost identificate situații în care același tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziționat, în județe diferite, la valori semnificativ variabile, între un minim de 99.000 euro și un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferențele. Au fost recepționate echipamente în afara termenilor de livrare, diferențele de preț variind uneori și până la de trei ori mai mult față de prețul cel mai mic.
Nu există justificări tehnice sau financiare care să acopere diferențele majore de cost. Diferența semnificativă de preț pentru microbuze similare ridică suspiciuni de înțelegere între firme (preț de cartel), prețul nereprezentând o imagine reală a prețurilor practicate pe piață”, mai scrie Pîslaru.
Pîslaru avertizează și asupra riscului unui prejudiciu bugetar major: deoarece ofertele nu sunt fundamentate, „acestea generează un potențial prejudiciu bugetar, reprezentând un indiciu de achiziție ineficientă sau neconformă prin prisma obligativității de respectare a principiilor de legalitate, eficiență și economicitate în utilizarea optimă a alocării / cheltuirii bugetului aferent PNRR și a bugetului național aferent”.
El adaugă că au fost identificate și neconcordanțe între localitățile prevăzute inițial ca beneficiare și cele care au primit efectiv microbuze.
„În lumina tuturor acestor aspecte, am dispus transmiterea tuturor constatărilor către instituțiile abilitate: Parchetul European, Departamentul pentru Luptă Antifraudă și Consiliul Concurenței. Rolul lor este să verifice dacă diferențele de preț și modalitatea de utilizare a informațiilor minime obligatorii din ghid au fost simple erori administrative sau practici care afectează buna gestionare a fondurilor europene”, a precizat ministrul.
În final, Pîslaru subliniază principiul care stă la baza gestionării fondurilor europene: „România are nevoie de o administrație care funcționează unitar și responsabil. Banii europeni sunt bani publici, iar de folosirea lor corectă și transparentă depinde însăși modernizarea României. Când vorbim de bani publici, nu ne permitem neglijență, improvizație sau lipsă de rigoare și nu voi tolera niciodată asemenea situații”.
Citeşte şi: O nouă belea pentru Adrian Corduneanu şi soţia sa. Ce au decis judecătorii