DOCUMENT Primul conflict între coaliție și Nicușor Dan. Parlamentul a respins cererea de reexaminare a Legii Vexler, care extinde pedepsele pentru extremism

Plenul Senatului a adoptat, luni, proiectul de lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, cunoscut sub numele de „Legea Vexler”, în formă inițială, respingând observațiile pe care președintele Nicușor Dan le-a formulat în cererea de reexaminare a actului normativ ce a fost transmisă Parlamentului.

Legea pe care Nicușor Dan a trimis-o Parlamentului spre reexaminare s-a întors la Cotroceni fără nicio modificare

Legea Vexler, care poartă numele inițiatorului, președintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Silviu Vexler, a fost adoptat de Parlament în iunie, fiind contestat pe data de 20 iunie la CCR de parlamentarii AUR, SOS România și POT, sesizare respinsă de Curte.

În data de 14 iulie, președintele Nicușor Dan a sesizat, la rândul său, CCR, însă Curtea a respins și de această dată obiecțiile de neconstituționalitate.

Apoi, președintele a uzat de prerogativa care îi permite să trimită proiectul de lege în Parlament pentru reexaminare, în data de 4 decembrie, precizând că unele articole din Legea Vexler ar putea duce la amplificarea tensiunilor din societate.

Alte articole

Nicuşor Dan, mesaj din Franţa după alegerile din România: „Popor latin, pasiuni mari…”

Nicușor Dan: Votanții AUR nu sunt extremiști sau pro-ruși, dar nu au încredere în celelalte partide. Vor o schimbare, oricare ar fi ea

„Statul român are datoria de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare. Totuși, această datorie poate fi îndeplinită doar prin legi clare, previzibile și echilibrate. În caz contrar, riscăm efectul opus, amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată și adâncirea neîncrederii în instituțiile statului.

În forma actuală, legea este insuficient de clară în definirea unor infracțiuni. Unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul. De exemplu, noua lege prevede pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conține idei xenofobe, fără a face diferența între materiale de propaganda extremistă și opere literare sau texte istorice.

România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației.”, a justificat Nicușor Dan decizia într-o postare de pe Facebook.

Actul normativ a fost, însă, adoptat în exact aceeași formă care a trecut inițial de Parlament, astfel că plenul Senatului a respins obiecțiile președintelui cu 75 de voturi pentru proiect, 34 împotrivă și patru abțineri.

Ce prevede legea inițiată de deputatul Silviu Vexler

România TV a realizat, în exclusivitate, o analiză comparativă a Legii Vexler și a legilor pe care aceasta le modifică. În ciuda împotrivirii lui Nicușor Dan, legea stipulează clar că faptele săvârșite în interesul artei, științei, cercetării, educației sau dezbaterii aspectelor de interes public nu constituie infracțiune.

În expunerea de motive, care poate fi citită mai jos, deputatul comunității evreiești susține că, pentru asigurarea stabilității și coeziunii naționale, sunt necesare „prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură”. Silviu Vexler arată că antisemitismul nu amenință numai comunitatea evreiască, ci democrația însăși, „pacea, ordinea și coeziunea socială”.

Unul dintre motivele pentru care deputatul a inițiat această lege este reprezentat de răspândirea tot mai agresivă a teoriilor conspirației, a actelor de vandalism, „dar şi a instigărilor la ură sau la violență împotriva membrilor comunităților evreieşti în întreaga lume”. Acest lucru se manifestă mai ales în mediul online, pe rețelele de socializare, astfel că riscul radicalizării și normalizarea acestui tip de discurs impun o atenție mult mai mare din partea autorităților.

Acestea sunt motivele pentru care se impune o legislație care să protejeze drepturile și libertățile cetățenilor „într-un mod adecvat contextului contemporan”, având în vedere că OUG nr.31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război a fost adoptată în urmă cu mai bine de două decenii.

Legea Vexler, sau Legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului,
xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, modifică atât titlul, cât și conținutul OUG nr.31/2002, după cum urmează:

• În privința titlului, Ordonanța capătă numele de „Ordonanță de urgenţă privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității şi de război”.
• Se explică mai clar și cine este persoana vinovată de genocid, infracțiuni contra umanității sau crime de război: „Orice persoană condamnată definitiv de către o instanță judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid, contra umanității şi de război, precum şi persoana din conducerea unei organizații al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanțe penale internaționale”. Astfel, aici sunt incluși Ion Antonescu sau liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu.
• Este definit și termenul de legionar: „prin Mişcarea Legionară se înțelege o organizație fascistă din România care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile de «Legiunea Arhanghelului Mihail»,

Ce i-a deranjat pe deputații opoziției și pe președinte deopotrivă sunt definițiile „neclare” ale anumitor infracțiuni.

• Inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepsește, potrivit Legii Vexler, cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, noutatea fiind introducerea termenului de „legionar” în vechiul OUG.
• Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste şi xenofobe constituie infracțiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi, noutatea fiind că, în OUG-ul inițial, nu era menționat termenul de „legionar”.
• În cazul în care fapta de mai sus este comisă prin intermediul unui sistem informatic, limita de pedeapsă se majorează cu jumătate, potrivit unui nou articol introdus prin Legea Vexler.
• Confecționarea, vânzarea, răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe precum și distribuirea sau punerea la dispoziția publicului a acestora nu se vor pedepsi dacă este săvârşită în interesul artei sau ştiinței, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public.
• La Articolul 5, care interzice promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război și care interzice promovarea în public a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor legionare, rasiste sau xenofobe se introduce și interzicerea faptei de a promova, în public, cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
• Articolul 6 (1), care interzice Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia este modificat în sensul că, pe lângă pedeapsa de închisoare la 6 luni la 3 ani sau amendă, se impune măsura complementară a interzicerii unor drepturi.
• La partea a (2) a Articolului 6, care interzice Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a genocidului, a crimelor contra umanității şi a crimelor de război, Legea Vexler nu mai permite amendă, ci impune pedeapsa cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
• Este introdus un nou alineat după Articolul 6 (2) prin care este pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia.
• Toate aceste fapte de la Articolul 6 se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani dacă sunt realizate prin intermediul unui sistem informatic.
• Acțiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în acest caz, doar când fapta este îndreptată împotriva unei singure persoane individualizate.
• Articolul 12, care interzicea ridicarea sau menținerea în locuri publice, cu excepția muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative, referitoare la persoanele vinovate de săvârșirea infracțiunilor de genocid contra umanității și de crime de război este completat pentru a interzice și persoanele care au făcut parte in conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
• Articolul 13, care interzicea acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau alte locuri publice, precum și acordarea numelor acestor persoane unor organizații cu sau fără personalitate juridică, se modifică prin interzicerea și a persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Apoi, Legea Vexler modifică și Legea nr. 157 din 2 iulie 2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, după cum urmează:

• Articolul 2, litera d, care descrie materialele antisemite, include și cărți, articole, alte documente şi materiale de propagandă pe lângă imagini, mesaje text, conținut audiovideo și orice alte asemenea reprezentări.
• Articolul 4 (1), care pedepsea Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite cu închisoare de la un an la 5 ani este modificat pentru a impune și măsura complementară a interzicerii unor drepturi.
• Dacă fapta de la Articolul 4 (1) este comisă prin intermediul unui sistem informatic limita de pedeapsă se majorează cu jumătate.
• În cazul în care această faptă este săvârșită în interesul artei sau ştiinței, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unor aspecte de interes public, ea nu constituie infracțiune.

Deputatul Federației Comunităților Evreiești din România a renunțat la Ordinul Național pentru Merit

Deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România (FCER), a renunțat, în luna iulie, la distincția Ordinul Național pentru Merit pe care a primit-o din partea Statului Român, având în vedere atitudinea pe care președintele Nicușor Dan a avut-o față de proiectul său de lege.

„Am hotărât să returnez mâine distincția pe care am primit-o din partea Statului Român – Ordinul Național pentru Merit. Având în vedere atitudinea și poziționarea publică a Președintelui României, domnul Nicușor-Daniel Dan, dar și consecințele acestora, îmi este imposibil să păstrez acest Ordin. Mesajul care transpare din sesizarea domniei sale, adresată astăzi Curții Constituționale a României, împotriva legii de combatere și sancționare a extremismului este unul de relativizare a pericolului prezentat tocmai de extremism.

Efectul acțiunii Președintelui României în societate, direct sau indirect, va fi de încurajare a promovării în continuare a ideologiei legionare, a conducătorilor organizațiilor extremiste, inevitabil, a antisemitismului și a tuturor formelor de extremism”, afirmă deputatul Vexler.

El a publicat acest mesaj după ce CCR respinsese integral și în unanimitate sesizarea de neconstituționalitate a proiectului său de lege formulată de grupurile parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianței pentru Unirea Românilor și Partidului Oamenilor Tineri și deputați neafiliați.

Vexler sublinia, atunci, că sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan este „aproape identică” cu aceasta, „dar mult mai nocivă pentru întreaga societate”.

„Decizia CCR de respingere a precedentei sesizări este mai mult decât clară : ‘În esență, Curtea a constatat că adoptarea legii nu reprezintă o ingerință asupra libertății de exprimare, informare și învățătură întrucât în urma aplicării testului de proporționalitate, legea criticată își găsește justificarea raportat la exigențele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul scopului legitim și al măsurii adecvate și necesare într-o societate democratică, păstrând justul echilibru între interesele colective și cele individuale. ()

Totodată, dispozițiile legale criticate întrunesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate și nu contravin dreptului la viață intimă familială și privată, exigențelor libertății de exprimare’. Regret că printr-un astfel de gest al Șefului Statului sunt distruse, într-o bună măsură, toate eforturile făcute de Statul Român timp de peste 30 de ani. Eforturi la care am contribuit și eu”, menționează președintele FCER.

El adăuga că Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură a devenit irelevantă și ar trebui abrogată, împreună cu desființarea Comitetului interministerial de monitorizare a implementării acestei Strategii.

„Altfel, vom continua într-un joc continuu al formelor fără fond. Sunt onorat că am putut iniția acest proiect legislativ esențial pentru o societate democratică și un stat de drept. Mulțumesc Grupurilor Parlamentare ale Partidului Social Democrat, Partidului Național Liberal, Uniunii Salvați România, Uniunii Democrate ale Maghiarilor din România și Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale pentru susținerea acordată și pentru că au înțeles atât importanța cât și necesitatea proiectului”, mai spunea, în postarea de pe Facebook, deputatul care reprezintă comunitatea evreiască.