Pensiile s-au majorat, dar nu ţin pasul cu preţurile. Dezechilibrul se va accentua din 2035, fapt care îi obligă pe viitorii pensionari să ia măsuri din timp, pentru a putea beneficia de o pensie decentă, avertizează specialiștii www.mrfinance.ro
„Raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat, pentru limită de vârstă cu stagiu complet, și salariul mediu net a fost de 60,2%, în creștere ușoară față de trimestrul anterior, +0,6%. Totuși, acest procent rămâne scăzut și reflectă în continuare limitările sistemului public de pensii în a asigura un nivel de trai adecvat la vârsta pensionării. Chiar dacă valoarea medie continuă să crească nominal, puterea reală de cumpărare a pensiilor în trimestrul III din 2025 a scăzut, indicele pensiei medii reale fiind de 94,1% față de trimestrul precedent. La aceasta se adaugă scăderea numărului de contribuabili și declinul demografic, care reprezintă probleme structurale majore pentru sustenabilitatea sistemului”, explică Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar www.mrfinance.ro.
Potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS), în trimestrul III din 2025, numărul mediu de pensionari a fost de 4,92 milioane de persoane, în creștere cu peste 3.000 față de trimestrul anterior. În mai 2025, datele Autorității de Supraveghere Financiară indicau faptul că peste 8,3 milioane de români aveau pensie privată obligatorie, iar valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat era de peste 191 de miliarde de lei.

Ce ne așteaptă la pensie
Deși valoarea pensiei medii a crescut, și în trimestrul III România a fost sub media Uniunii Europene în ceea ce privește rata de înlocuire a venitului prin pensie. Pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare a reprezentat 60,2% din câștigul salarial mediu net.
Pensiile, ritm mai mare ca salariile
Conform unui studiu CFA, rata de înlocuire a salariului prin pensie va scădea puternic în următorii 45 de ani, de la circa 43% în prezent la 30% în 2042 și 24% în 2070, ceea ce reprezintă o provocare în ceea ce priveşte adecvarea beneficiilor de pensie pe termen lung.
Pe de altă parte, tendințele demografice rămân negative – populația îmbătrânită și rata natalității foarte redusă accentuează presiunea asupra sistemului. Conform INS, raportul dintre pensionari și salariați rămâne nefavorabil – media la nivel național este de 8 pensionari la 10 salariați, cu minime de 4 la 10 în București și maxime de 14 la 10 în județul Teleorman.

„Aceste dezechilibre fac ca perspectivele pentru pensiile viitoare să fie dificile, mai ales cu începere din 2035, când generația «decrețeilor» va intra masiv la pensie. Să nu uităm și de faptul că rata natalității în 2024 a fost cea mai mică din ultimii 100 de ani încoace. La fel și în 2023, și în 2022. Asistăm, cu alte cuvinte, la un declin demografic”, precizează Ion Soltinschi.
Potrivit piramidei demografice a României, în 2025 cel mai mare segment al populației are vârsta de 45-60 de ani.