Proiectul legii pensiilor private trece, din nou, de comisiile din Senat, după ce un articol a fost declarat neconstituţional de CCR şi reformulat. Când urmează să intre la vot

Inițiativa legislativă, care stabilește noile reguli privind modul de plată a pensiilor private, a fost discutată anterior în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și în Comisia de constituționalitate, iar ulterior a primit aviz favorabil și din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Potrivit procedurii parlamentare, după adoptarea de către Senat, proiectul va fi transmis Camerei Deputaților, for decizional, urmând ca, ulterior, să fie trimis spre promulgare.

„Este finalizat raportul și poate intra la raport mâine”, a declarat pentru Mediafax Maria Gabriela Horga, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, precizând că singurul amendament admis în urma dezbaterilor vizează eliminarea alineatului declarat neconstituțional de Curtea Constituțională.

Decizia CCR din 25 noiembrie este definitivă și general obligatorie, iar Parlamentul a fost obligat să modifice textul de lege în conformitate cu considerentele formulate de judecătorii constituționali. Alineatul eliminat este unul introdus de senatori din Comisia de muncă și prevedea posibilitatea ca bolnavii de cancer să fie exceptați de la regula generală care limitează plata unică la maximum 30% din activul acumulat în contul de pensie privată.

Potrivit formei adoptate de comisiile de specialitate, proiectul de lege se află pe ordinea de zi a ședinței de miercuri a plenului Senatului, sub rezerva depunerii raportului, iar după vot va fi transmis Camerei Deputaților, care are ultimul cuvânt în procesul legislativ.

Alte articole

Legea care ar putea preveni accidentele rutiere. Adoptată în 2022, nu este nici acum aplicată de Ministerul Transporturilor

Românii nu mai au încredere în pensia de la stat. Fenomenul care arată prăbuşirea sistemului de pensii

Legea privind plata pensiilor private, în forma declarată constituțională de CCR, stabilește că participanții la fondurile de pensii private pot primi, la cerere, cel mult 30% din valoarea activului personal transferat către fondul de plată, sub forma unei plăți unice, acordată o singură dată, înainte de începerea plății pensiilor lunare. Aceste plăți lunare trebuie eșalonate pe o perioadă de minimum opt ani.

Plata pensiei se face până la rambursarea integrală a activului personal deținut de membrul fondului de plată. În situația în care decesul membrului survine înainte de rambursarea integrală a activului, valoarea neîncasată se plătește moștenitorilor, sub formă de plată unică. De asemenea, legea prevede posibilitatea încasării pensiei sub forma unei pensii viagere, achitată în tranșe lunare fixe, calculate actuarial, până la data decesului membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului, după caz. În această variantă, moștenitorii au dreptul să primească doar sumele cuvenite și neîncasate pentru perioada anterioară decesului, restul activului, dacă mai există, rămânând la fondul de plată.

Citeşte şi: Fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, vizat într-un dosar de dare de mită, A FOST REȚINUT

În motivarea deciziei sale, Curtea Constituțională arată că „faptul că membrii fondurilor nu au acces la integralitatea fondurilor sub forma unei plăți unice integrale nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată, ci reprezintă o măsură ce contribuie la menținerea viabilității și stabilității sistemului de plăți, dar și la previzionarea unor venituri suficiente pentru participanți pe toată durata vieții”.

CCR mai stabilește că plata unică este permisă doar în situațiile în care cuantumul activului personal nu depășește echivalentul a 12 indemnizații sociale pentru pensionari din sistemul public. În prezent, indemnizația socială este de 1.281 de lei, ceea ce înseamnă un plafon de 15.372 de lei pentru plata unică integrală, la cererea participantului.

Curtea subliniază că, în raport cu criticile formulate, nu poate fi vorba despre o deposedare de sumele acumulate de participanți, întrucât acestea rămân în proprietatea privată a acestora, fiind doar transformate, printr-un mecanism legal de administrare, în drepturi de creanță asupra furnizorilor de pensii.

„Stabilirea unui cuantum al avansului din pensia facultativă și eșalonarea plății pensiei pe o perioadă de minimum 8 ani sunt măsuri proporționale cu scopul legitim urmărit, care au avut în vedere speranța de viață din România și sustenabilitatea fondurilor de pensii private și facultative. Curtea constată, așadar, că nu se pate pune nici problema unei exproprieri”, se arată în decizia CCR, potrivit Mediafax.

Singura prevedere declarată neconstituțională a fost cea de la articolul 55 alineatul (2), care permitea doar persoanelor cu afecțiuni oncologice să solicite plata integrală, într-o singură tranșă, a activului personal. Judecătorii constituționali au considerat că această prevedere reprezintă „o discriminare nejustificată pe criteriul tipului de boală”, întrucât exclude alte persoane aflate în situații medicale comparabile sau chiar mai grave din perspectiva prognosticului vital, a gradului de invaliditate și a impactului asupra calității vieții.

Conform legii, noile reguli privind plata pensiilor private vor intra în vigoare la un an de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial. Până la acel moment, rămân aplicabile prevederile actuale, care oferă participanților două opțiuni de încasare a sumelor acumulate: fie o plată unică, integrală, fie plăți lunare egale, eșalonate pe o perioadă de cel mult cinci ani, respectiv maximum 60 de luni.

Citeşte şi: Departamentul juridic al ANRE a sesizat DNA, acuzând că instituția ar fi pierdut intenționat un proces de 100 de milioane de lei cu un furnizor de energie