În analiza publicată recent, BNR subliniază că temerile legate de dispariția masivă a locurilor de muncă sunt, cel puțin în prezent, nejustificate. Piața muncii din România nu pare amenințată frontal de dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale, iar schimbările anticipate țin mai degrabă de transformarea modului de lucru și a conținutului activităților profesionale decât de eliminarea acestora.
Conform datelor citate de banca centrală, analizate de Hotnews, aproximativ 54% dintre locurile de muncă din România vor interacționa direct cu inteligența artificială și vor beneficia de creșteri de productivitate ca urmare a utilizării acestei tehnologii. Alte 42% dintre joburi vor rămâne, în mare parte, neafectate de noile soluții digitale, în timp ce doar 4% dintre locurile de muncă sunt considerate expuse riscului de a fi înlocuite complet. În acest context, principala provocare nu este pierderea locurilor de muncă, ci adaptarea competențelor angajaților la noile cerințe tehnologice.
Raportul BNR atrage însă atenția asupra unei probleme structurale majore: slăbiciunea ecosistemului de inovare din România. Deși potențialul de creștere este ridicat, capacitatea economiei de a valorifica inteligența artificială este limitată de nivelul foarte scăzut al investițiilor în cercetare și dezvoltare.
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, cu cheltuieli de doar 0,46% din PIB în 2024, în scădere față de anul precedent. Mai mult, doar 0,3% din PIB provine din investiții ale sectorului privat, ceea ce indică o implicare redusă a companiilor în activități inovatoare.
Această situație se reflectă și în structura economiei, unde numai 8,8% dintre firme sunt considerate inovatoare, cel mai mic procent din Uniunea Europeană. Potrivit BNR, după adoptarea inteligenței artificiale de către companii, productivitatea muncii crește cu aproximativ 2–3 puncte procentuale pe an, ceea ce evidențiază beneficiile concrete ale tehnologiei atunci când este integrată eficient.