Ilie Bolojan, noi declaraţii despre demisie. Ce va face premierul dacă reforma pensiilor magistraţilor pică iar la CCR

Întrebat dacă va demisiona dacă pensiile magistraţilor vor rămâne neatinse prin decizia CCR, Ilie Bolojan a declarat la Digi FM. „Nu iau în calcul astfel de ipoteze. Proiectul de lege (n.red – privind pensiile magistraților), așa cum este scris, respectă toate prevederile constituționale.

Pentru a putea corecta lucruri și la sistemele care sunt într-o situație asemănătoare, trebuie să ai o autoritate în acest sens, inclusiv de a trece de CCR la o prevedere care este corectă și corespunde unei realități”

CCR a amânat pentru 28 decembrie – o zi de duminică – pronunţarea deciziei cu privire la legea referitoare la pensiile magistraţilor.

Alte articole

Armata întoarce „armele” împotriva lui Bolojan din cauza pensiilor. Şeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad: „Nu este ok”.

Ce români sunt dați afară și de unde se taie prin Pachetul trei de măsuri fiscale pe care guvernul Ilie Bolojan ar urma să își asume răspunderea

Proiectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstituţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.

În data de 2 decembrie, Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în plenul comun al Parlamentului.

Noul proiect, adoptat după ce prima formă a legii a fost respinsă la CCR, stabileşte condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:

• stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
• instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
• introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
• introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.

Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.

În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.