Mihail Hodorkovski, om de afaceri rus condamnat la închisoare pentru escrocherie, evaziune fiscală, furtul a milioane de țiței și spălare de bani dar grațiat de Vladimir Putin în 2013, a devenit unul dintre cei mai mari disidenți ai acestuia.
„Vladimir Putin a abandonat de mult pragmatismul din primele sale zile la putere”, transmite cel mai faimos adversar al său, încă activ pe scena internațională într-un interviu pentru La Stampa.
„Pentru el, Donbasul este o chestiune de ideologie, de principiu și chiar de supraviețuire la putere. Propaganda sa a mers prea departe pentru a face concesii. În teorie, toată lumea ar avea interes să pună capăt acestui război. Dacă ar fi realiști, acum ar fi momentul potrivit, administrația americană înclinând spre Moscova și europenii fiind mai implicați.
Dar acum conflictul se desfășoară la un alt nivel; nici măcar Zelenski nu poate ceda teritoriu fără a provoca o criză dramatică în Ucraina, atât instituțională, cât și de coeziune socială.”, transmite Hodorkovski.
Mihail Hodorkovski, fostul cel mai bogat om din Rusia, un oligarh în anii 1990 care a condus imperiul petrolier Yukos, nu are nicio îndoială. Ulterior, s-a ciocnit cu președintele, care l-a trimis în gulag, un deceniu de închisori siberiene înainte de exilul său în Marea Britanie: „Putin este ca un jucător de noroc, speră mereu că următoarea carte va fi câștigătoare. O face acum cu Trump.”
„Și acest război se va termina mai devreme sau mai târziu. Să nu visăm la o pace de Crăciun, dar și Putin trebuie să se ocupe de o economie aflată în pragul recesiunii. Există o lipsă de soldați, dar și de forță de muncă civilă. Odată cu războiul, armata a întărit sistemul de putere rusesc.
Nu este iubit de generali, nici de clasele de mijloc sau de mijloc-superioare care suferă consecințele războiului asupra nivelului lor de trai. Putin se bucură în continuare de un mare sprijin popular și menține coeziunea cercului său apropiat de figuri cheie cu o mână de fier. Dar nici măcar el nu poate împinge lucrurile prea departe.”
Dacă suveranitatea Donbasului este non-negociabilă nici pentru Moscova, nici pentru Kiev, singura cale de ieșire va fi declararea zonei disputate drept „zonă demilitarizată” sub control internațional, susține disidentul rus.
„Altfel nu există nicio cale de ieșire. Ar fi practic un ținut al nimănui, care trebuie reconstruit și apărat. Cu toate acestea, este necesară o prezență militară puternică pentru a-i garanta securitatea și a împiedica rușii să avanseze din nou în viitor.
Europenii și americanii nu pot intra pe câmpul de luptă militar. Garanțiile NATO sunt doar pe hârtie. Dar puteți oferi soluții alternative. O zonă fără zboruri deasupra teritoriilor demilitarizate ar fi un factor de descurajare credibil și pentru Moscova.”, arată Hodorkovski.
El ține să lanseze un avertisment către europeni, sugerându-le că Vladimir Putin ar putea să lanseze un atac asupra Europei după încheierea conflictului din Ucraina.
„Amintiți-vă că Vladimir Putin a rezolvat patru crize interne în ultimii douăzeci de ani prin lansarea de atacuri militare. Amintiți-vă de Cecenia, Georgia, Crimeea și agresiunea finală împotriva Ucrainei. Când acest război se va termina, sistemul de putere al Kremlinului va trebui să se ocupe și el de restructurări economice și sociale. Putin va fi tentat din nou să strige despre urgența unui inamic la porți. Și la granițele Rusiei, sunteți voi, europenii.”
Dorkovsky își desface brațele, cu aerul resemnat al cuiva care a experimentat personal mecanismul inevitabil, pervers al violenței instituționale auto-susținute. „Voi, europenii, nu mai aveți mentalitatea celor care sunt gata să-și apere națiunea”, adaugă el abătut.
„Ar fi minunat să trăim în pace așa cum ați reușit timp de 80 de ani, dar cei care prosperă din război nu înțeleg această atitudine. O interpretează doar ca pe o slăbiciune. Totuși, confruntată cu o Europă puternică și unită, chiar și militar, Rusia lui Putin s-ar opri.
Trebuie să-i învățați pe tineri că țara lor trebuie apărată, chiar și cu arme, dacă este necesar. Nu este vorba de naționalism, care a cauzat de fapt multe conflicte de-a lungul istoriei, ci de autoapărare.”, arată Hodorkovski.
Întrebat ce părere are despre numeroșii pro-ruși din rândul partidelor de extremă dreapta, Hodorkovski a transmis: „Se pare că după Mussolini, Hitler sau Francisco Franco, multora dintre voi le mai este dor de omul puternic.”