Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, anunță depunerea celei de-a patra cereri de plată din PNRR: ”Este unul dintre cele mai importante proiecte ale României”

”A patra cerere de plată PNRR a fost depusă oficial astăzi, vineri, 19 decembrie, la ora 20:06. Ea conţine un număr de 62 de ţinte şi jaloane exclusiv din componenta de bani nerambursabili, cu o valoare totală de 2,62 miliarde Euro. Mai exact: 2.620.279.973 Euro. Aceasta este suma de bani europeni pe care o aşteptăm să intre în contul României”, a anunţat, vineri seară, ministrul Dragoş Pîslaru, printr-o postare pe Facebook.

Potrivit ministrului, ”implementarea PNRR este unul dintre cele mai importante proiecte ale României, de succesul căruia depinde dezvoltarea economiei naţionale, din mai multe perspective: infrastructură, sănătate, educaţie, mediu, digitalizare, cultură, energie şi eficienţă energetică”.

Pîslaru explică principalele ţinte şi jaloane din CP4, care vizează:

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: Adoptarea conceptelor de proiect prin hotărâre de guvern pentru reabilitarea a 13 baraje existente şi pentru lucrările de modernizare a protecţiei împotriva inundaţiilor;

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei: Înfiinţarea şi dezvoltarea birourilor pentru ghişeele unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei;

Alte articole

Mișcare surpriză a lui Ilie Bolojan în PNL. Se pregătesc două fuziuni și intrarea în partid a lui Ludovic Orban și Dragoș Pîslaru

Dragoş Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, anunţă că va sesiza Parchetul European cu privire la achiziţii de microbuze şcolare, din fonduri europene, la suprapreţ

Ministerul Energiei: Finalizarea listării unui pachet de până 15% din acţiunile Hidroelectrica;

Ministerul Justiţiei: Intrarea în vigoare a legilor justiţiei, Rata de ocupare a 85% din posturile de procuror din cadrul DNA, Investiţii pentru digitalizarea sistemului judiciar;

Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice: Implementarea formularelor naţionale electronice în procedurile de achiziţii publice în conformitate cu legislaţia UE, operaţionalizarea organismelor de achiziţii centralizate;

Ministerul Finanţelor: Finalizarea analizei cheltuielilor în sectoarele sănătăţii şi educaţiei şi o analiză sistematică a cheltuielilor în toate sectoarele, formare personal ANAF în domeniul managementului riscurilor, operaţionalizare BID, reforma fiscală generală.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: Instrumente financiare pentru sectorul privat – Operaţiunile de finanţare sau de investiţii în valoare de cel puţin 100 % din cuantumul total al resurselor alocate instrumentului;

Autoritatea Naţională pentru Cercetare: completarea legislaţiei privind cercetarea ştiinţifică si dezvoltarea tehnologică, punerea în aplicare şi evaluarea planurilor de acţiune de către instituţiile care au aderat la Carta europeană a cercetătorilor şi la Codul de recrutare a cercetătorilor;

Ministerul Culturii: Intrarea în vigoare a legii privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural;

Ministerul Sănătăţii: 2000+ cabinete de medici de familie renovate şi/sau dotate cu echipamente medicale; aprobarea pachetului de servicii si a Contractului-cadru care reglementează condiţiile de acordare a asistenţei medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale, dispozitivele şi tehnologiile de asistare în cadrul sistemului de asigurări de sănătate;

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale: 50 de centre comunitare modernizate (centre de zi şi centre de recuperare neuromotorie pentru persoanele cu dizabilităţi);

Secretariatul General al Guvernului: continuarea reformei companiilor de stat prin creşterea transparenţei, numiri în funcţiile de conducere pe baza criteriilor de performanţă, precum şi luarea deciziilor cu privire la viitorul acestora exclusiv în funcţie de analize care au la bază indicatori financiari şi non-financiari; un nou sistem de gestionare strategică şi de planificare strategică este operaţional în toate ministerele, funcţionari publici calificaţi să îndeplinească funcţia de „experţi în dezvoltare durabilă” în instituţiile publice de la nivel central şi local;

Ministerul Educaţiei: Intrarea în vigoare a pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România Educată”, instruirea a 45.000 de utilizatori ai Sistemului Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR) şi ai instrumentului informatic MATE.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructuri: adoptarea legislaţiei privind taxa de poluare şi încurajarea achiziţionării vehiculelor nepoluante.

Potrivit ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, termenul de răspuns din partea Comisiei este de maxim 60 zile.

”În paralel, ne asigurăm că ne pregătim temeinic pentru paşii următori. Aşa cum deja ştiţi, toate proiectele PNRR pot fi urmărite transparent de către oricine, oricând, în tabloul de bord: https://mfe.gov.ro/pnrr-dashboard/”, a mai transmis ministrul.

Prima cerere de plată PNRR pentru România, în valoare de 3 miliarde de euro, a fost trimisă Comisiei Europene în 31 mai 2022 şi aprobată în septembrie 2022, acoperind 21 de jaloane şi ţinte.

În 15 decembrie 2022, România a depus a doua cerere de plată, în valoare de 3.227.690.000 euro, care a fost condiţionată de îndeplinirea a 51 de ţinte şi jaloane aferente primelor două trimestre din 2022. Cererea a fost evaluată pozitiv în iunie 2023.

A treia cerere de plată a fost trimisă în decembrie 2023, dar plata pentru aceasta s-a făcut parţial. Până în 28 noiembrie trebuiau îndeplinite toate jaloanele aferente, însă România nu a finalizat jalonul 215, referitor la pensiile magistraţilor. Deocamdată, nu se ştie exact dacă banii vor fi sau nu primiţi de la Comisia Europeană, având în vedere că abia în 28 decembrie CCR discută legea referitoare la pensiile de serviciu ale magistraţilor.

Suma alocată României România pentru implementarea PNRR este de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene coordonează tehnic la nivel naţional implementarea PNRR. Ţintele şi jaloanele asumate de România în cadrul PNRR trebuie implementate de 20 de coordonatori de reforme şi de investiţii: ministerele şi alte autorităţi publice centrale.

Citește și: EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ Bolojan, prins între DNA și Kovesi. Numele premierului, în centrul unui nou scandal penal al microbuzelor electrice cumpărate de administrațiile locale prin PNRR