Nicușor Dan, față în față cu magistrații care au fost de acord să vorbească public despre problemele din justiție: „M-am săturat să deschid telefonul, să citesc presa și să aflu despre faptul că am pensie de 5.000 euro. Am pensie foarte bună, dar nu e 5.000 de euro”

UPDATE: A început discuția președintelui Nicușor Dan cu reprezentanți ai magistraților care doresc să îi prezinte public problemele existente în sistemul de justiție.

„Bună dimineața. Mulțumesc că ați răspuns apelului făcut. Cred că trebuie să avem o discuție despre justiție, e o discuție publică, am avut foarte multe materiale de la dumneavoastră pe care le-am primit, le-am parcurs. Putem începe. Cred că ar fi bine să vă prezentați scurt și dăm cuvântul fiecăruia dintre dumneavoastră”, a spus Nicușor Dan.

La întâlnirea cu președintele Nicușor Dan participă Daniel Ungureanu, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Liviu Cârneciu, judecător la Tribunalul Covasna, Deliș Laura, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, Mihai Cătălin Constantin, judecător în cadrul Curții de Apel Ploiești, Andrei Soare, judecător la Tribunalul Brașov, Marius Cătălin Bartic, procuror DNA pensionat, Dragoș Cârnu, președinte al asociației Forumul Judecătorilor din România, judecător la Curtea de Apel București, Alin Botnar secretar general al asociației Forumul Judecătorilor din România și judecător la Tribunalul București, Alexandru Oancea, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, eliberat din funcție la 1 noiembrie prin demisie, Bogdan Pîrlog, procuror militar, Cristian Anghel, pensionar, fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, fost procuror DNA și fost consilier juridica în Ministerul Justiției.

Alte articole

Nicușor Dan a primit sute de pagini de sesizări de la magistrați: „Le parcurg în acest week-end”. Consultările vor avea loc luni, la Cotroceni

Sorin Grindeanu, despre poziţia PSD în privinţa scandalului din justiţie: „Ne-am ţinut departe de acest subiect. Am văzut lideri USR cu dosare, care vor schimbarea legilor justiţiei”

Liviu Cârneciu, judecător la Tribunalul Covasna, a vorbit despre exluderile din magistratură și deciziile de anulare date de Înalta Curte de Casație și Justiție și faptul că nu sunt deoloc consecințe negative pentru magistrații care iau astfel de decizii.

„Abuzurile nu sunt identificate și corectate pentru că puterea este concentrată la vârf. În ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic, în fruntea căruia se află conducerea CSM. Chiar dacă persoana aflată la conducerea sistemului judiciar va pleca, sistemul va avea aceleași metehne. lipsa de transparență și garanții minime de obiectivitate. Există un dublu standard în activitatea IJ. Anumiți judecători desfășoară activități care prezintă apropieri de zona politică. Spre exemplu sunt oameni care au fost propuși miniștri ai Justiției în timp ce erau judecători. Au fost cazuri de excluși în magistratură. Deciziile au fost anulate de ÎCCJ. nu sunt absolut deloc consecințe negative pentru magistrații care iau astfel de decizii. Spre exemplu cazul domnului Danileț, unul dintre magistrați a fost numit secretar general al Ministerului Justiției. Un alt magistrat ocupă în prezent funcția de președinte al ÎCCJ. Cred că sinteza prezentată de Administrația Prezidențială e o imagine fidelă a dinsfuncționalităților din justiție. Pe de altă parte cred că s-ar crea o imagine greșită asupra tuturor magistraților”, a spus Liviu Cârneciu, judecător la Tribunalul Covasna.

Marius Cătălin Bartic, procuror DNA pensionat, și-a spus punctul de vedere: „Este extrem de important ca aspecte care constituie regrese ale sistemului judiciar să fie cunoscute de opinia publică. Sunt mai multe chestiuni pe care trei asociații foarte mari le-au indicat încă din 2022. Există un fond solid de argumente pentru a face modificări legislative. Cel ma îndreptățit să le facă e Parlamentul. Trebuie discutată modificarea legilor Justiției. Profesia de magistrat e una tăcută. Faptul că sunt atâția colegi care acceptă o astfel de discuție e un pas îmbucurător”.

Un fost judecător a mărturisit că se știa dinainte cine urma să conducă Parchetul General, DNA și DIICOT și să nu se întrebe lumea de ce nu se înscriu magistrații la concurs

„Eu cred că justiția arată astfel pentru că societate românească a permis mult prea des politicului să intervină în Justiție. M-am săturat să deschid telefonul, să citesc presa și să aflu despre faptul că am pensie de 5.000 euro. Am pensie foarte bună, dar nu e 5.000 de euro. V-ați exprimat de mai multe ori cu privire la cei care conduc parchetele, întru totul de acord cu dumneavoastră (n.r. – președintele Nicușor Dan). Cum au ajuns să dețină funcții de conducere? Prin recomandări ale ministrului Justiției, care nu mai este în funcție și nu răspunde în fața nimănui. Secția pentru procurori a CSM nu răspunde niciodată. Mă îndoiesc că-și va suma public că activitatea ministerului Public este deficitară. Este extrem de important să discutăm real ce tip de justiție vrem. Dacă ne asumăm ca în continuare numirile să se facă prin jocuri politice netransparente vom avea acest rezultat, inevitabil. Am plecat din sistem nu pentru privilegii. Am plecat pentru că sistemul judiciar a devenit nerelevant, m-am săturat să intre în ședința de judecată și să judec fleacuri. Am mai plecat și pentru că m-am săturat să aud că sunt gheabur, că mă bucur de privilegii. M-am săturat să deschid telefonul, să citesc presa și să aflu despre faptul că am pensie de 5.000 euro. Am pensie foarte bună, dar nu e 5.000 de euro. Nu m-am pensionat la 48 de ani, am 51. Cred că politicienii trebuie să fie foarte sensibili atunci când discută despre justiție. Justiția nu este a unui sistem, este a noastră, a tuturor cetățenilor. Cu toți avem nevoie de ea. Am cinci teme majore pe are vreau să le aduc îmn discuție. Trebuie să terminăm cu jocurile politice în numirea șefilor de Parchete. Când au fost numiți cei care conduc Parchetul General, DNA, DIICOT se știa cine sunt. Nu se poate așa ceva. Se întreba lumea de ce magistrații nu concurează. Păi de ce s-o facă dacă se știa cine va fi. Expiră acum unele mandate. Se știe cine va fi. În sensul că există mișcări de trupe pe la Parchetul General, sunt oameni în cărți. De ce? Pentru că există o relație foarte apropiată între unii dintre colegii noștri magistrați și politicieni. Iar acest lucru este de nepermis”, a explicat fostul judecător.

O procuroare care este în magistratură din 2004, care a fost la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sectorului 1 până în anul 2017, apoi la DNA, a declarat că sunt adevărate aspectele prezentate în spațiul public privind ceea ce se întâmplă în Justiție.

„Este un sistem extrem de periculos”, a subliniat procuroare, care a adăugat că nu cunoaște care ar putea fi soluția. Ea a făcut referire la un dosar, la punerea în aplicare a unor mandate de percheziție pe care le-a cerut, lucru ignorat deă șeful de secție, spune ea, susținând că „de facto” erau întârziate de o așa-numită lecturare a solicitării. „Dacă legea permite ca și șeful DNA și șeful secției să evalueze orice act a procurorului noi, exact cum vorbea colegul despre numirea politică, ne simțim ca și cum un factor politic stabilește în orice moment ce fac eu în orice dosar”, a precizat procuroarea.

Andrei Soare, judecător la tribunalul Brașov, propune o reformă formulată de el și colegii de la tribunalul Brașov, cum ar fi ca „toate funcțiile de promovare să aibă loc pe baza unor proceduri obiective, preferabil, din punctul meu de vedere, teste grilă”. O altă măsură propusă se referă la „limitarea mandatelor inspectorilor judiciari la un singur mandat” și „simplificare procedurii de numire a membrilor CSM”.

„Mă voi rezuma la partea de judecător. Înțeleg că, domnule președinte m-am uitat pe concluziile raportului de ieri și probabil scopul întâlnirii e să arătăm o față umană a magistratului care își dorește o reformă și o întărire a statului de drept. Dacă scopul este ca atât dvs, cât și societatea să înțeleagă că magistratura are o față umană și magistrați care își doresc un stat de drept, trebuie să ne întrebăm, cum a spus unul dintre colegii de aici, cum de am ajuns aici. Vă spun că există mulți magistrați curajoși, dar care vor concursuri reale pe criterii meritocratice. În acest context, atât în nume propriu, cât și a colegilor de la tribunalul Brașov. Revenirea atribuțiilor colegilor de conducere a instanței. Care e protecția împotriva arbitratriului. Un Colegiu de conducere ar diminua deciziile arbitrare. Colegiu de conducere e format ca și cum Parlamentul ar fi format și din membri ai Guvernului. Toate funcțiile de promovare să aibă loc pe baza unor proceduri obiective, preferabil, din punctul meu de vedere, teste grilă. Limitarea mandatelor inspectorilor judiciari la un singur mandat. Simplificare procedurii de numire a membrilor CSM. Sentimentul de teamă al magistraților de unde vine? Am asistat în ultimii ani la relatări ale colegilor, nu am acces la înregistrări pentru a verifica, dar ele se repetă. În anumite proceduri la interviuri se pare că judecătorii sunt întrebaț de ce au protestat pe un anumit subiect, dacă au semnat sau nu un memoriu. Toate aceste aspecte pot înregistra teamă în rândul magistraților. De aici trebuie să înțelegeți de ce insistăm atât de mult pe eliminarea probelor. Trebuie să mai spun că eu personal nu am găsit corespondetul între criteriile de evaluare pentru postul respectiv, delegare, unde s-ar putea încadra aceste întrebări și atunci cu atât mai mult vin aceste semne de întrebare”, a punctat Andrei Soare.

Mihai Cătălin Constantin, judecător la Curtea de Apel Ploiești, a pus accent pe limitarea mandatului inspectorilor judiciari și, în paralel, a propus un examen „ca la Psihologie” pentru pentru magistrații care vor să promoveze.

„Sunt aceste acuze, sesizări, chestiuni despre o interferență injustă în cariera și procedurile ce țin de organizarea profesiei de magistrat, ar trebui să ne concentrăm la acestea. O întrebare punctuală – ați pus la început de bilețele”, i-a spus Nicușor Dan.

„Da, candidații au de ales între mai multe bilețele pregătite de Comisie. Ei bilețele acelea nu se mai arhivează, ele se distrug. De aceea trebuie intervenit. uite bilețelul, apoi nu mai e bilețelul. Ai test psihologic care spune dacă ești apt. E nevoie de transparență, meritocrație. Asta e părerea mea”, a răspuns judecătorul.

Nicușor Dan a explicat că discuția de luni are un caracter deschis și public, după ce mai mulți magistrați și-au exprimat disponibilitatea de a participa doar la întâlniri confidențiale. Potrivit președintelui, multe dintre discuțiile private solicitate inițial vor fi reprogramate, în contextul în care au existat temeri și presiuni legate de participarea magistraților la dialogul cu Administrația Prezidențială.

Președintele Nicușor Dan a precizat că doar aproximativ 20 de magistrați, în nume personal, și un număr similar din partea unor organizații profesionale au anunțat că vor participa la discuțiile de la Cotroceni. El a mai remarcat că, în paralel, în unele instituții din sistemul judiciar au fost programate ședințe chiar în ziua întâlnirii și a vorbit despre existența unor mesaje de intimidare.

”Am ajuns inclusiv la probleme nepotrivite cu importanţa, să vină fiecare pe rând, să stea în diferite săli, de aici, să nu se intersecteze, sau chiar colegii mei să-i preia din benzinării din Bucureşti ca să nu se vadă că ei sunt în Palatul Cotroceni”, a declarat președintele.

În acest context, șeful statului a anunțat schimbarea formatului întâlnirii, subliniind importanța unei dezbateri deschise, având în vedere rolul constituțional al justiției.

”Totuşi e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de reţele de trafic de persoane sau cine ştiu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta. Prin urmare, am decis că mâine, la ora 10.00, vom face o discuţie publică cu cei care doresc, să spunem, public, să transmită un mesaj. Iar toate discuţiile private în regim de confidenţialitate vor fi reprogramate. Tot cei care solicită o întâlnire în regim de confidenţialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine”, a mai spus preşedintele.

Citește și: Secția de judecători a CSM îl contrează dur pe Nicușor Dan pe tema referendumului: ”CSM nu va tolera nicio formă de ingerință, directă sau indirectă, în activitatea autorității judecătorești”

Anterior, sâmbătă, Nicușor Dan a anunțat, într-o postare pe Facebook, că a primit din partea magistraților sute de pagini de materiale pe care le consideră relevante pentru evaluarea problemelor din sistemul de justiție. Duminică, șeful statului a reiterat intenția de a iniția, în luna ianuarie, un referendum adresat corpului magistraților.

Președintele a precizat că întrebarea referendumului va fi: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar”? și a adăugat că, în cazul unui răspuns negativ, ”CSM va pleca de urgenţă”.

Potrivit lui Nicușor Dan, analiza sesizărilor primite de la magistrați indică existența unor practici problematice în interiorul sistemului judiciar.

Șeful statului a susținut că, în esență, concluziile acestor sesizări arată că există o categorie de magistrați, membri ai CSM și conduceri ale instanțelor, care nu ar acționa în interes public, ci în interesul unui grup restrâns, iar activitatea profesională a altor magistrați ar fi influențată de deciziile, adesea discreționare, ale acestuia.

El a mai afirmat că ”inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au făcut pe criterii de obedienţă faţă de acest grup care conduce sistemul de justiţie şi nu pe criterii de profesionalism”.

Citește și: Victor Ponta, reacție tăioasă după ce România a spus „da” împrumutului uriaș pentru Ucraina: „A redus bugetele pentru sănătate, educație, cultură și sport, dar este de acord să acorde împrumuturi, alături de alte state din Uniunea Europeană, în valoare de 90 de miliarde de euro”