Victor Ponta a atras atenția asupra faptului că România se împrumută anual cu sume foarte mari și, în același timp, reduce finanțările pentru domenii cheie.
„România, țară care se împrumută în fiecare an cu aproximativ 25 de miliarde de euro și care a redus bugetele pentru sănătate, educație, cultură și sport, este de acord să acorde împrumuturi (alături de alte state din Uniunea Europeană) în valoare de 90 de miliarde de euro Ucrainei.
Aceste 90 de miliarde de euro – despre care ministrul de externe al Ucrainei a declarat deja că nu sunt suficiente – vor fi folosite în principal pentru achiziția de armament din țări care nu oferă împrumuturi, precum SUA, Israel, Coreea de Sud, dar și din câteva state ale UE (în principal Franța și Germania).
Cu siguranță, din acești bani nu se va cumpăra nimic din România. Poate nu înțeleg eu sau nu mă pricep suficient, dar nu îmi este clar dacă această decizie a liderilor români este una bună pentru România”, a scris Victor Ponta în mediul online.
Împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina a fost convenit de liderii Uniunii Europene și va fi finanțat prin emiterea de datorie comună la nivelul UE. Acesta va fi garantat prin bugetul comunitar de statele membre, cu excepția Ungariei, Cehiei și Slovaciei. Potrivit ministrului ucrainean de Finanțe, Sergii Marcenko, Ucraina va rambursa acest împrumut doar în cazul în care Rusia va plăti despăgubiri de război, ceea ce face ca mecanismul să fie, practic, nerambursabil.
Marcenko a avertizat însă că fondurile nu sunt suficiente pentru a acoperi deficitul de finanțare al Ucrainei, pe fondul continuării războiului cu Rusia, și le-a cerut partenerilor europeni să nu renunțe la ideea finanțării prin activele rusești înghețate în UE, potrivit agențiilor EFE și Reuters.
După negocieri care au durat aproximativ 16 ore, la summitul UE de la Bruxelles, liderii europeni au renunțat la planul inițial al Comisiei Europene de a utiliza direct activele rusești înghețate pentru finanțarea unui așa-numit „împrumut de reparații”. Mai multe state membre, în special Belgia, au respins această variantă, invocând riscuri juridice și financiare majore pentru piețele europene.
În cele din urmă, a fost adoptată soluția unui împrumut de 90 de miliarde de euro, finanțat prin datorie comună a UE și garantat de bugetul comunitar. Ungaria, Republica Cehă și Slovacia au obținut o scutire de la participarea la mecanismul de garantare, avertizând că ar putea bloca acordul prin veto. Premierul ungar Viktor Orban a declarat că împrumutul nu va fi rambursat niciodată, ceea ce ar însemna că statele garante vor suporta costurile.
Ministrul ucrainean de Finanțe a subliniat importanța sprijinului financiar, afirmând: „Fondurile sunt de facto nerambursabile și fără dobândă pentru Ucraina și vor sprijini nevoile bugetare și de apărare”. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat că împrumutul va avea dobândă zero și va fi rambursat doar în eventualitatea plății unor reparații de război de către Rusia.
La rândul său, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat decizia, apreciind că aceasta oferă „Ucrainei certitudine financiară pentru anii următori”. Totuși, oficialii de la Kiev au avertizat că suma este insuficientă. Zelenski a declarat că Ucraina are un deficit de finanțare externă estimat la 45–50 de miliarde de euro pentru anul viitor.
Ministrul ucrainean al Apărării, Denis Șmîhal, le-a cerut statelor care sprijină Ucraina să aloce cel puțin 0,25% din PIB în 2026 pentru cheltuielile militare ale Kievului, în cadrul unei reuniuni a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, care reunește aproximativ 50 de țări.