SONDAJ Trei sferturi dintre români cred că România merge într-o direcție greșită. Armata și Biserica sunt instituțiile cu cea mai mare încredere din partea populației, partidele și Justiția, la polul opus

”Sondajul conturează o imagine generală dominată de neîncredere, pesimism și presiune economică. Datele indică un climat social tensionat, în care percepțiile negative privind direcția țării, funcționarea instituțiilor și evoluția nivelului de trai se suprapun și se alimentează reciproc”, se arată într-un comunicat al CURS..

Încrederea în liderii politici analizați este, în ansamblu, scăzută, niciuna dintre personalități neîntrunind o majoritate clară de evaluări pozitive.

”Călin Georgescu este creditat cu multă sau foarte multă încredere de 40% dintre respondenți, însă 54% declară că au puțină sau foarte puțină încredere în acesta. George Simion întrunește 37% încredere multă sau foarte multă, față de 58% evaluări negative, iar Nicușor Dan obține 35% încredere pozitivă și 60% negativă”, arată sursa citată.

Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă cu niveluri ridicate de neîncredere, 71%, respectiv 70%, în timp ce doar un sfert dintre respondenți declară că au multă sau foarte multă încredere în ei. Diana Șoșoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de respingere, cu 80% evaluări negative și doar 16% pozitive.

Alte articole

Barometru cultural: 50% dintre români au mers la biserică în ultimul an, iar 46% nu au citit nicio carte

Ce a rămas în urmă celor 140.000 de pelerini de la Catedrala Mântuirii Neamului. Contrastul uriaș dintre sfințenie și realitate: ”Te lua greața”

În același timp, pentru Ciprian Ciucu, Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă se remarcă un nivel semnificativ de necunoaștere publică, de până la 22%, ceea ce indică o vizibilitate încă limitată la nivel național.

Per ansamblu, datele reflectă un deficit de lideri politici percepuți ca fiind credibili și capabili să coaguleze încrederea majorității populației.

Instituțiile asociate cu siguranța și stabilitatea se bucură de cea mai bună imagine: Armata este apreciată pozitiv de 81% dintre respondenți, Biserica de 76%, iar Pompierii de 65%. Uniunea Europeană are, de asemenea, o percepție favorabilă majoritară, cu 55% opinii bune sau foarte bune.

La polul opus, instituțiile politice și cele ale justiției sunt evaluate preponderent negativ. Justiția este apreciată pozitiv de doar 24% dintre respondenți, Parlamentul de 25%, Guvernul și Curtea Constituțională de câte 26%.

Citește și: Parlamentul dezbate luni moțiunea simplă pe numele ministrului de Interne Cătălin Predoiu. AUR va depune încă o moțiune, vizând încă un membru al Executivului

Televiziunile au, de asemenea, o imagine deteriorată, 62% dintre respondenți declarând o părere proastă sau foarte proastă. Aceste rezultate indică o ruptură accentuată între cetățeni și instituțiile percepute ca fiind responsabile de actul de guvernare.

”În scenariul unor alegeri parlamentare organizate duminica viitoare, Alianța pentru Unitatea Românilor ar obține 35% din voturi, detașându-se clar de celelalte formațiuni. Partidul Social Democrat este creditat cu 22%, iar Partidul Național Liberal cu 19%. Uniunea Salvați România ar obține 9%, în timp ce UDMR și S.O.S. România sunt cotate fiecare cu 5%”, se arată în sondajul CURS.

Opinia publică este divizată în ceea ce privește măsurile economice adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Patru din zece respondenți, respectiv 41%, consideră că unele dintre aceste măsuri trebuiau luate, iar altele nu, indicând o susținere parțială și nuanțată. În același timp, 26% apreciază că deciziile au fost justificate și necesare, în timp ce un procent identic, 26%, le consideră nejustificate și nenecesare.

Potrivit sursei citate, majoritatea populației resimte direct efectele măsurilor economice. Astfel, 56% dintre respondenți declară că impactul asupra lor și a familiei este foarte mare, iar alți 26% spun că este mare.

Astfel, peste opt din zece români percep un impact semnificativ, ceea ce explică nivelul ridicat de nemulțumire și anxietate economică evidențiat în celelalte rezultate ale sondajului.

În ultimele 12 luni, percepția asupra situației financiare personale este dominată net de deteriorare: 35% dintre respondenți spun că situația lor s-a înrăutățit într-o oarecare măsură, iar 23% afirmă că s-a înrăutățit semnificativ, ceea ce înseamnă că 58% resimt un recul financiar în ultimul an. În același timp, 30% declară că situația a rămas la fel, dar nu sunt mulțumiți, semn că stagnarea este percepută mai degrabă ca presiune și blocaj decât ca stabilitate.

Așteptările populației privind evoluția prețurilor sunt predominant negative. Peste jumătate dintre respondenți, respectiv 51%, anticipează creșteri semnificative ale prețurilor în următorul an, iar alți 33% se așteaptă la creșteri moderate. Doar 9% cred că prețurile vor rămâne la același nivel, iar 2% anticipează scăderi. Acest nivel ridicat al așteptărilor inflaționiste indică o lipsă de încredere în stabilitatea economică pe termen scurt.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1.067 persoane adulte, cu vârsta de 18 ani și peste, prin interviuri față-în-față, la domiciliul respondenților, în perioada 10-19 decembrie 2025. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului, conform ultimelor date INS.

Citește și: Sondaj CURS. AUR continuă să crească în preferințele românilor. Cum a fost afectat scorul PNL de victoria lui Ciprian Ciucu la București