Dmitri Peskov a precizat că Vladimir Putin urma să aibă o conversație telefonică în cursul serii cu Donald Trump, dar acest lucru nu va mai avea loc. „Nu ne putem aştepta ca Putin să vorbească cu Trump la telefon astăzi. Nu va exista un astfel de apel astăzi. Cel puţin nu este în planurile sale”, a concluzionat Dmitri Peskov.
De la prima convorbire telefonică purtată în februarie, după declanșarea războiului din Ucraina în 2022, Vladimir Putin și Donald Trump au discutat de cel puțin patru ori. Cel mai recent apel a avut loc pe 16 octombrie, la inițiativa Moscobei, când liderul rus l-a avertizat pe președintele american cu privire la posibila livrare de rachete de croazieră Tomahawk către Ucraina.
Ulterior, Donald Trump a propus o întâlnire la Budapesta cu omologul său rus, însă inițiativa nu s-a concretizat, pe fondul lipsei de progrese în negocierile de pace. Între timp, administrația americană a impus sancțiuni asupra celor mai mari două companii petroliere ruse și a prezentat un plan de pace inițial în 28 de puncte, redus ulterior la 20 de puncte de Ucraina și partenerii europeni.
Dmitri Peskov a tranmsmis că oficialii de la Moscova examinează cu atenție documentele referitoare la încheierea conflictului din Ucraina, aduse din SJUA de trimisul special rus Kirill Dmitriev. Kremlinul așteaptă evaluarea finală a președintelui Vladimir Putin cu privire la varianta revizuită a planului de pace: „În funcţie de decizia pe care o va lua şeful statului, vom continua comunicarea cu americanii”.
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a anunțat că Rusia a înaintat Franței o propunere privind cazul cercetătorului francez Laurent Vinatier, încarcerat în Rusia din iunie 2024: „Au existat contacte adecvate între partea noastră şi francezi. Într-adevăr, o propunere a fost făcută francezilor cu privire la Laurent Vinatier”.
Laurent Vinatier a fost condamnat în octombrie 2024 de o instanţă rusă la trei ani de închisoare pentru că nu s-a înregistrat ca „agent străin” în timp ce colecta „informaţii militare” care puteau fi „folosite împotriva securităţii” Rusiei.