USR, atac dur la Bolojan pe tema măsurilor din 2025. Năsui: ”Un an prost pentru economie, pentru antreprenoriat și pentru libertate”

Membru în Biroul Național al USR, Claudiu Năsui lansează pe rețelele de socializare un adevărat rechizitoriu al guvernului condus de Ilie Bolojan. Asta deși formațiunea politică din care face parte se află în coaliția de guvernare și asta înseamnă, cel puțin teoretic, că își dă acordul pentru măsurile luate de Executiv.

Năsui își începe seria de critici cu o concluzie: ”Se încheie anul 2025, un an prost pentru economie, pentru antreprenoriat și pentru libertate”, scrie el, pe Facebook.

În continuare, fostul ministru al Economiei atacă mai multe măsuri luate de Executiv, subliniind că ”guvernul Bolojan a crescut taxarea, birocrația și a scăzut libertatea economică”.

”Guvernul a îngreunat înființarea de firme prin creșterea capitalului social minim. O măsură care nu descurajează fraudele, dar lovește în întreprinderile mici.
Împrumuturile acționarilor către propria firmă vor putea fi recuperate mult mai greu. Aici e parțial vina lobby-ului din sistemul financiar-bancar și parțial prostia politicienilor care se lasă îmbrobodiți ușor.
Mai mult, de la anul fiecare punct de lucru va trebui să aibă cod fiscal separat. Până acum trebuia doar la punctele de lucru mari, adică cu mai mult de 5 angajați. Asta înseamnă mai multe raportări, mai multe declarații și mai multă birocrație pentru fix aceeași activitate ca până acum.
De exemplu o firmă care are puncte de lucru mici (cu mai puțin de 5 angajați) în toate sectoarele din București, până acum făcea o singură raportare pe lună la ANAF și o singură plată pentru impozitul pe venit al salariaților. De anul viitor va face 6 raportări și 6 plăți. Iar asta în fiecare lună. Deci o multiplicare de 6 ori a birocrației.
Pe parte de taxare, guvernul Bolojan a crescut semnificativ taxele. Deși promisiunile electorale au fost fix inverse. După alegeri, politicienii s-au răzgândit. Niciun partid din coaliție nu vrea reducerea cheltuielilor acolo unde are un interes. Așa că rămâne de crescut taxele.
Pentru reduceri de cheltuieli au făcut comisii, comitete, grupuri de lucru, analize, studii, orice numai să nu le scadă. Taxele, în schimb, le-au putut crește imediat fără probleme. Oficial ‘s-au sacrificat’ când au crescut taxele. Au numit asta ‘responsabilitate’ și ‘maturitate’. De fapt în ultimul deceniu România a tot avut parte de ‘maturitatea’ creșterii constante a taxelor. A făcut-o și guvernul Ciucă, și guvernul Ciolacu și guvernul Bolojan. Fiecare guvern cu aceleași explicații. Pe vremea aceea USR era contra creșterilor de taxe”, scrie, pe Facebook, Năsui.

Alte articole

Claudiu Năsui critică dur măsurile lui Bolojan, pe care îl acuză de continuarea „ciclului distructiv” al guvernărilor anterioare: „Pe principiul: mai întâi îţi rup picioarele, apoi îţi dau o cârjă”

Un fost ministru al Economiei: ”Domnul Ilie Bolojan a folosit acel capital politic pe care l-a avut la început pentru a creşte taxele, nu pentru a face reformă”

Citește și Români, v-a fost greu în 2025? Stați să vedeți în 2026! ”Cadourile” de Anul Nou ale guvernului Bolojan: concedieri, scumpiri, majorări de taxe și impozite, venituri ”înghețate”

Claudiu Năsui critică apoi ”naționalizarea” banilor din pilonii 2 și 3 de pensii.

”2025 a adus și o mare lovitură pentru nivelul libertății economice, pe lângă taxare și birocrație. Guvernul a naționalizat 70% din banii din pilonul 2 și 3. Banii se vor duce la stat sub forma unui împrumut pe o perioadă de 8 ani printr-un intermediar (care o să-și ia, evident, un comision). Banii îi veți primi înapoi, dar eșalonat pe perioada acelor 8 ani. Asta dacă nu își schimbă opinia un viitor guvern și mărește perioada de eșalonare.
Culmea este că, dacă ne uităm în istoria ultimilor 36 de ani, naționalizările s-au făcut doar de către premieri PNL. În anii 90, de către guvernul Stolojan care a naționalizat valuta firmelor. Dacă o firmă avea valută în bancă, ghinion, deodată avea lei la un curs prestabilit de guvern. Și atunci a fost același discurs despre ‘responsabilitate’ și ‘maturitate’”, spune Năsui, unul dintre liderii USR.

Năsui (USR): ”Trebuiau luate măsurile inverse”

USR-istul descrie apoi ce îi așteaptă pe români în 2026, punând accentul pe creșteri de prețuri, scăderea puterii de cumpărare și șanse pentru noi majorări de taxe.

”La ce să ne așteptăm de la 2026?
În finanțe se spune că cel mai bun predictor pentru viitor este trecutul. Dacă ne uităm în trecut, scăderile de cheltuieli vor fi minore iar creșterile de taxe vor continua.
Domnul Bolojan a zis într-un interviu că nu vor mai crește taxele în 2026. Dar după aceea a început un lung șir de ‘dacă’-uri. Deci orice e încă posibil.
Plus că domnul Bolojan a mai avut momente când a zis ceva și a făcut altceva. În campanie domnul Bolojan promitea reducerea numărului de parlamentari la 300. Acum se laudă că vor fi 416 parlamentari. Asta în condițiile în care există o majoritate în parlament care ar vota 300 de parlamentari și un proiect pe circuit care a trecut de senat și poate fi votat oricând.
Acum presiunea asupra statului român să accepte reduceri de cheltuieli este mult mai mică din cauza creșterii taxelor. Grupurile care beneficiază de privilegii din partea statului român nu mai au niciun motiv să renunțe la ele.
Toate acestea mă fac să estimez că șansele ca guvernul Bolojan să crească în continuare taxele în 2026 sunt de 50%. Iar scăderile de cheltuieli să nu aibă loc decât anemic, nesemnificativ la nivelul deficitului bugetar.
Statul poate lua mai mulți bani pe termen scurt din creșterea taxelor pentru că prinde populația în capcană, dar pe termen lung nu va putea niciodată taxa bogăția care nu se mai produce din cauza creșterii taxelor. Proiectele antreprenoriale deja începute sau la început de drum vor suferi. Din păcate altele nu vor mai începe deloc. Sper, însă, ca toți cei care au apucat să înceapă un proiect în România înainte de creșterea taxelor să-l poată continua chiar și cu bani mai puțini.
Faptul că intrăm în 2026 fără un buget de stat este un lucru bun și un avantaj indirect. Pentru că asta mai ține puțin cheltuielile sub control. Ceea ce e foarte bine. Statul va funcționa cu 1/12 din cheltuielile pe anul anterior.
Din păcate nu e suficient pentru a opri creșterile de prețuri care vor tot continua. Pentru românii simpli, care nu sunt conectați la un privilegiu de stat, viața va fi tot mai scumpă. Și puterea de cumpărare va scădea. Soluții există pentru a opri declinul. Dar pentru asta trebuiau luate măsurile inverse decât cele luate până acum. 2026 nu va fi un an ușor”, consideră Claudiu Năsui.

Citește și BNR anunţă marea schimbare de la 5 ianuarie 2026. Se aplică în fiecare zi de la ora 13.00