Revoltă în industria muzicală: Tudor Chirilă, Irina Rimes, Loredana Groza și alți mulți artiști se opun unei ordonanțe privind drepturile de autor: „Plata drepturilor devine opțională”

Nume mari din industria muzicală, precum Tudor Chirilă, Irina Rimes, Adrian Despot, Dan Bittman, Damian Drăghici sau Loredana Groza, au semnat o scrisoare de protest împotriva unui OUG care ar urma să modifice Legea drepturilor de autor (Legea nr. 8/1996).

Scrisoarea, adresată Guvernului și Ministerului Culturii, vizează modul în care sunt colectate drepturile de autor pentru muzica difuzată în spații publice, precum restaurante, baruri, hoteluri, mall-uri sau mijloace de transport.

De ce sunt nemulțumiți artiștii

Proiectul de OUG propune eliminarea gestiunii colective extinse, adică a sistemului prin care drepturile de autor sunt colectate centralizat pentru toți artiștii, inclusiv cei neafiliați.

„Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental – prin eliminarea gestiunii colective extinse – de asemenea manieră încât aceștia să nu mai beneficieze integral de drepturile care li se cuvin”, se arată în scrisoare.

Alte articole

Loredana Groza trece prin momente dificile. Mesajul emoționant pentru tatăl ei, care se află în stare gravă: „Aș fi vrut să auzi cât de frumos a ieșit acest cântec”

Imagini rare cu Mihaela Rădulescu și Loredana Groza. Ipostazele în care au fost surprinse cele două celebrități

Artiștii susțin că această schimbare este justificată de Ministerul Culturii prin aplicarea unei directive europene, însă, legea actuală permite deja gestionarea individuală a drepturilor.

Citește și: Ce prevestește calendarul foilor de ceapă pentru 2026. Gospodinele au estimat cum va fi noul an

Ce înseamnă gestiune colectivă extinsă

În prezent, restaurantele, hotelurile sau alte spații care difuzează muzică nu sunt obligate să încheie contracte cu fiecare artist în parte, ci doar cu un organism de gestiune colectivă, care colectează și distribuie banii incluziv către artiștii neafiliați.

Conform artiștilor, sistemul este necesar, deoarece licențierea individuală ar fi imposibilă sau mult prea costisitoare, având în vedere numărul uriaș de piese difuzate zilnic din radio, TV sau online.

Ce s-ar întâmpla dacă sistemul ar fi eliminat

Artiștii avertizează că eliminarea gestiunii colective extinse ar transforma sistemul într-un mecanism „ineficient și ușor de eludat”. În practică, plata drepturilor devine opțională, deoarece un utilizator ar putea pretinde că are contracte doar cu câțiva artiști și apoi „să difuzeze orice alt repertoriu”, fără ca organizațiile de gestiune să poată verifica ce muzică este folosită în realitate.

În acest context, autorii spun că artiștii ar ajunge să fie obligați să își caute singuri muzica prin hoteluri, restaurante sau baruri. „Autorii (…) nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii”, se arată în document.

Ce vor artiștii

Semnatarii contestă atât eliminarea gestiunii colective extinse, cât și propunerea unui nou organism comun de colectare, finanțat din sumele care ar trebui să ajungă la artiști. Aceștia avertizează că soluția ar aduce costuri suplimentare și cer ca, în cazul unui „colector unic”, acesta să fie ales dintre organismele deja existente.

„Legea trebuie să îi protejeze pe titularii drepturilor, nu să creeze cadrul pentru a evita sau reduce plata drepturilor lor”, subliniază artiștii. În final, aceștia solicită păstrarea și reglementarea gestiunii colective extinse pentru muzica difuzată în spații publice și arată că „nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor cuvenite artiștilor”.

Citește și: Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, are probleme de CV: „Se pare că am fost impostor fără să-mi dau seama”

Reacția Ministerului Culturii

Ministrul Culturii, Andras Demeter, a declarat anterior pentru Agerpres că scopul modificărilor este de a oferi mai multă libertate titularilor de drepturi. „Fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în mai multe moduri”, a spus ministrul, enumerând atât gestionarea directă, cât și cea prin organisme colective sau soluții mixte, conform HotNews.