Mugur Isărescu și BNR, mesaj de ultimă oră pentru românii cu bani la saltea sau pe card. Anunțul făcut public azi, 8 ianuarie 2026

Curs BNR 8 ianuarie 2026

1 euro = 5.0871 lei

1 dolar = 4.3558 lei

1 franc elvețian = 5.4641 lei

1 liră sterlină = 5.8560 lei

Alte articole

Anunțul făcut de BNR pentru toți românii cu bani la saltea și pe card. Vești proaste pe fondul războiului din Orient

Anunţul BNR pentru toţi românii cu valută la ciorap şi bijuterii de aur. Ce s-a schimbat de luni

1 gram de aur = 620.6214 lei

Citește și BNR începe să verifice averile românilor. Angajații vor merge la adresele celor vizați, iar datele vor fi raportate către UE

De luni, 5 ianuarie 2026, Banca Națională a României a făcut o modificare importantă în lista cursurilor valutare publicate zilnic. Instituția a încetat să mai afișeze cursul levei bulgărești în raport cu leul, ca urmare a aderării Bulgariei la zona euro și a adoptării monedei euro ca monedă oficială începând cu 1 ianuarie 2026. Astfel, rata de conversie stabilită de Consiliul Uniunii Europene este de 1 euro egal cu 1,95583 leva bulgărească. Bulgaria este cea de-a 21-a țară membră a zonei euro.

Pe plan intern, datele Băncii Naționale arată o evoluție mixtă a indicatorilor monetari și financiari. Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în noiembrie 2025 cu 1,5% față de luna precedentă, ajungând la 649,111 miliarde de lei. Comparativ cu noiembrie 2024, acestea s-au majorat cu 5,6%, dar au înregistrat o scădere de 3,8% în termeni reali. Depozitele în lei ale rezidenților au urcat cu 1,7% față de octombrie 2025, până la 441,863 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg, adică indicatorul M3, a atins la sfârșitul lunii noiembrie 2025 un nivel de 768,605 miliarde de lei. Aceasta a crescut cu 1,4% față de luna anterioară și cu 6,6% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, deși în termeni reali se observă o contracție.

Creditarea a continuat să avanseze într-un ritm timid. Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 0,3% față de octombrie 2025, ajungând la 446,769 miliarde de lei. Creditul în lei, care reprezintă aproape 69% din total, a scăzut ușor, în timp ce creditul în valută a înregistrat o creștere de peste 1%. Față de noiembrie 2024, creditul neguvernamental este mai mare cu 6,8%, susținut în special de componenta în valută.

De asemenea, creditul guvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în noiembrie 2025 cu 1,4% față de luna precedentă, până la 264,062 miliarde de lei. Comparativ cu anul anterior, avansul este semnificativ, de 13,7%, ceea ce reflectă presiunea tot mai mare asupra finanțelor publice.

Vezi și Când ar putea să treacă România la moneda euro. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Din 2018, Banca Națională n-a mai putut să colaboreze”

După ce Bulgaria a trecut la moneda euro începând cu 1 ianuarie 2026, mai multe voci din România au conștientizat că am rămas în spate față de vecinii de la sud de Dunăre, mai ales că am aderat în același timp la UE, pe 1 ianuarie 2007.

Bulgaria se confruntă, deocamdată, cu un val de îngrijorare privind creșterea necontrolată a prețurilor din cauza adoptării monedei, în timp ce fosta monedă națională, leva, continuă să circule în paralel cu moneda euro în luna ianuarie 2026.

România, prin semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, s-a angajat că va adopta moneda euro după ce va îndeplini criteriile de convergență stabilite la Maastricht. Însă țara noastră nu s-a grăbit să adere la Zona Euro, mai ales că UE nu impune un calendar fix de adoptare și că statele membre pot să decidă singure când inițiază pașii tehnici, cum ar fi intrarea în mecanismul ERM II.

Ministerul Finanțelor, prin vocea secretarului de stat Attila Gyorgy, susține că România nu a parcurs nici măcar pașii preliminari pentru adoptarea monedei.

Potrivit lui Attila Gyorgy, România nu participă nici măcar la Mecanismul Ratei de Schimb II (ERM II), o etapă obligatorie care presupune menținerea calității stabilității cursului de schimb timp de cel puțin doi ani înaintea adoptării monedei euro.

„România nu a atins încă majoritatea criteriilor economice stabilite de Tratatul de la Maastricht pentru adoptarea monedei euro.

În privința stabilității prețurilor, rata anuală a inflației în luna octombrie 2025 comparativ cu luna octombrie 2024, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a fost de 8,4%, nivel semnificativ superior mediei (0,8%) înregistrate de cele mai performante strei state ale Uniunii Europene (Cipru, Franța și Italia).

Deficitul bugetar pentru primele 10 luni ale anului 2024 este estimat la 5,7% din PIB, în scădere față de 6,2% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent, dar în continuare peste limita de 3% prevăzută de criteriile de convergență.

În ceea ce privește datoria publică, nivelul acesteia este de aproximativ 57% din PIB în trimestrul al doilea al anului 2025. Deși acest indicator se situează sub pragul de referință de 60% stabilit prin criteriile de la Maastricht, tendința de creștere anticipată pentru anul 2026 poate exercita presiuni suplimentare asupra finanțelor publice.”, a transmis Ministerului Finanțelor.