Rusia a lansat un nou atac devastator asupra Ucrainei, folosind inclusiv racheta supersonică Oreshnik

Atacurile au avut loc la câteva ore după ce Moscova a repetat că trupele europene dislocate în Ucraina ca parte a oricărui acord de pace viitor vor fi considerate „ţinte legitime” şi după ce Statele Unite au capturat miercuri un petrolier sub pavilion rus.

Autorităţile din oraşul Lviv, din vestul ţării, au raportat mai multe explozii şi un atac cu rachete balistice asupra unei infrastructuri critice.

Racheta „se deplasa cu o viteză de aproximativ 13.000 de kilometri pe oră, urmând o traiectorie balistică”, se arată într-o declaraţie a Comandamentului Aerian „Vest” al Forţelor Aeriene ale Armatei Ucrainei. S-a adăugat că tipul rachetei va fi determinat după examinarea componentelor sale.

O viteză de 13.000 de kilometri pe oră este de aproximativ 10 ori mai mare decât viteza sunetului. Unul dintre puţinele proiectile capabile să atingă astfel de viteze este racheta rusă Oreshnik, despre care Putin s-a lăudat că zboară cu viteza de Mach 10. Rusia a lansat pentru prima dată o rachetă Oreshnik asupra Ucrainei în noiembrie 2024.

Alte articole

Blackout în Ucraina. Peste un milion de locuinţe au rămas fără electricitate şi apă după atacurile ruseşi

Rusia a bombardat porturile din Odesa, cel mai apropiat oraş de graniţele României

La Kiev, un reporter CNN, citat de News.ro, a declarat că atacul a început în jurul miezului nopţii, cu multiple lovituri ale dronelor asupra clădirilor rezidenţiale.

Mari părţi ale oraşului au fost cufundate în întuneric, în timp ce o ceaţă densă s-a aşternut peste străzi şi temperaturile au scăzut la -5 grade Celsius.

Patru persoane au fost ucise şi alte 10 rănite în atac, potrivit primarului oraşului, Vitali Klitschko, care a declarat că „infrastructura critică” a fost, de asemenea, avariată.

Nu există „informaţii” despre victime în urma atacului cu rachete asupra oraşului Lviv, a scris primarul Andrii Sadovii pe Telegram. „Facilităţile civile şi clădirile rezidenţiale din oraş nu au fost afectate”, a spus el.

Citeşte şi: Trump anunţă că, după extragerea lui Maduro din Venezuela, trece la atacuri terestre în Mexic: „Cartelurile conduc Mexicul şi omoară 250.000-300.000 de oameni în ţara noastră, în fiecare an”

În ultimele săptămâni, Rusia a bombardat infrastructura energetică a Ucrainei cu drone şi rachete, o tactică folosită şi în iernile anterioare. Atacurile au lăsat zeci de mii de oameni din toată ţara fără energie electrică sau încălzire, în condiţiile temperaturilor scăzute din timpul iernii. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că scopul acestor atacuri este „de a crea haos şi de a exercita presiune psihologică asupra populaţiei”.

Rapoartele au apărut la câteva ore după ce Ambasada SUA în Ucraina a declarat că a „primit informaţii privind un atac aerian potenţial semnificativ care ar putea avea loc în orice moment în următoarele câteva zile”.

Atacurile au loc în contextul în care Rusia şi-a reafirmat joi poziţia de a declara forţele occidentale din Ucraina „ţinte legitime”, la câteva zile după ce Franţa şi Marea Britanie s-au angajat să trimită trupe acolo în cazul unui acord de pace. Rusia se opune de mult timp prezenţei oricăror trupe occidentale în Ucraina.

Miercuri, forţele armate ale Statelor Unite au abordat şi confiscat un petrolier sub pavilion rus în Oceanul Atlantic, după o urmărire de câteva săptămâni în marea liberă, care a escaladat tensiunile cu Moscova şi a exercitat o presiune suplimentară asupra aliatului său, Venezuela.

Rusia a condamnat confiscarea, ministerul transporturilor susţinând că „niciun stat nu are dreptul să folosească forţa împotriva navelor înregistrate în mod corespunzător în jurisdicţiile altor naţiuni” în conformitate cu Convenţia ONU din 1982 privind dreptul mării, un tratat pe care SUA nu l-au semnat.

Preşedintele rus Vladimir Putin nu a comentat încă evoluţiile legate de petrolier, pe care SUA l-au sancţionat anterior pentru transportul ilegal de petrol iranian.

Citeşte şi: Blackout în Ucraina. Peste un milion de locuinţe au rămas fără electricitate şi apă după atacurile ruseşi

Ucraina a inițiat procedurile pentru convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, în urma atacului cu o rachetă balistică de rază medie asupra orașului Liov, aflat în apropierea graniței cu Uniunea Europeană și NATO. Anunțul a fost făcut de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, care a calificat drept „absurde” tentativele Moscovei de a justifica atacul printr-o pretinsă lovitură asupra reședinței lui Vladimir Putin de la Valdai.

Potrivit șefului diplomației ucrainene, utilizarea unei rachete balistice de acest tip în vestul Ucrainei reprezintă o amenințare directă la adresa securității europene și un test pentru întreaga comunitate transatlantică. „Este vorba despre un act de o gravitate excepțională, comis în apropierea frontierelor UE și NATO. Așteptăm o reacție fermă la acțiunile iresponsabile ale Rusiei”, a transmis Sîbiga într-un mesaj publicat pe platforma X.

România a transmis că respinge „cu fermitate recentele atacuri lașe ale Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv loviturile asupra Kievului și regiunii Lviv, care au provocat victime în rândul populației civile, distrugerea zonelor rezidențiale și avarierea infrastructurii critice.”.

Mesajul a fost transmis vineri pe platforma X de ministra de Externe a României, Oana Țoiu.

Declarația Oanei Țoiu face referire la atacul nocturn rusesc din Ucraina, care a avariat 20 de clădiri rezidențiale și ambasada Qatarului din Kiev, conform spuselor președintelui Volodimir Zelenski într-un mesaj de pe rețelele sociale.

„Atacarea deliberată a civililor constituie o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar și demonstrează disprețul continuu al Rusiei față de pace, securitate și viața umană. Utilizarea rachetelor balistice, raportată ca fiind o încălcare flagrantă a dreptului internațional și în imediata apropiere a frontierelor Uniunii Europene și NATO, agravează și mai mult riscurile de securitate pentru întregul continent european și reprezintă o amenințare gravă la adresa stabilității regionale și internaționale”, a declarat Oana Țoiu în postarea sa.