Până când se va ”umbla” la pensii, justiția din România s-ar putea reforma cu ajutorul inteligenței artificiale! Ministrul Radu Marinescu: ”Astfel de instrumente vor ajuta foarte mult”

Reforma pensiilor magistraților se lasă în continuare așteptată. Sunt, în schimb, premise ca justiția din România să progreseze datorită… inteligenței artificiale (AI). Cel puțin asta reiese din declarații ministrului de resort, Radu Marinescu.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a evaluat, într-o emisiunea TV, posibilitatea ca instrumentele AI să ajute justiția din România.

În aceste context, demnitarul s-a declarat convins că intrumente ale inteligenței artificiale ar putea ”vor ajuta foarte mult la eficientizarea actului de justiție”. Decizia finală va rămâne însă tot în grija factorului uman – magistrații.

Ce șanse sunt ca AI să ajute justiția din România

Astfel, întrebat la Prima TV dacă ar prefera inteligența nativă sau pe cea artificială, ministrul Radu Marinescu a răspuns: „Inteligența nativă, care va trebui, apoi, să funcționeze și în zona aceasta de inteligență artificială, care va fi probabil foarte semnificativă în viitor.

Alte articole

Ministrul Justiției respinge negocierile politice privind viitorii șefi ai DNA și DIICOT. Încurajează toţi procurorii cu ”viziune managerială” să se înscrie la concurs

Metoda Accidentul, versiunea 2026. Escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unor rude care ar avea nevoie de ajutor!

Ne preocupă foarte mult utilizarea unor instrumente de inteligență artificială, inclusiv în activitatea din Justiție și sunt convins că astfel de instrumente vor ajuta foarte mult la eficientizarea actului de justiție, păstrând însă elementul cu care am început: inteligența nativă – inteligența judecătorului, a procurorului -, care va fi elementul definitiv în ce privește decizia”.

Citește și Nicuşor Dan, despre situaţia CCR: „Nu vreau să punem în general patimă, pentru că patima naşte ură şi ura nu e bună în societate”

Pe de altă parte, reforma justiției pe partea de pensii se menține sub semnul întrebării.

Cabinetul condus de Ilie Bolojan și-a propus să reformeze pensiile speciale. Prima tentativă în acest sens n-a avut succes, după ce instanța supremă a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR), invocând faptul că reforma propusă de guvern încalcă independența justiției. La 20 octombrie 2025, CCR a admis sesizarea, pe motiv că nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Al doilea proiect cu același obiect, pentru care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în 2 decembrie 2025, a declanșat un adevărat blocaj la CCR. Instanța supremă i-a sesizat iar pe judecătorii constituționali, care au dispus, luna trecută, două amânări ale cauzei, din lipsă de cvorum. La ultima amânare s-a decis ca sesizarea privind reforma pensiilor speciale să fie discutată în 16 ianuarie.

Legea prin care Executivul vrea să reformeze pensiile magistraților prevede ca pensia magistraților să nu poată depăși 70 la sută din ultimul venit net, față de 80 la sută din salariul brut în prezent. Asta ar însemna, conform estimărilor, că pensia medie a magistraților ar urma să scadă de la circa 5.000 la 3.500 de euro pe lună.

Proiectul mai prevede ca vârsta de pensionare să crească treptat, până în 2042, la 65 de ani, iar vechimea minima necesară să fie majorată de la 25 la 35 de ani.

În 2026, conform prevederilor în vigoare, magistrații din România se pot pensiona la vârsta de 48 ani și patru luni.

Citește și Ce salarii au judecătorii din România în 2026. Veniturile lunare, esențiale la calcularea pensiilor ce întrețin ”războiul” magistrați vs. guvern