Vicepremierul pentru reformă, Oana Gheorghiu, a declarat duminică la TVR INFO că Guvernul își propune să facă curățenie în politica de proprietate a statului. Aceasta a menționat că sunt în jur de 185 de companii complet inactive, care nici măcar nu mai au declarații financiare, arătând că pierderile acumulate de-a lungul anului și la nivelul anului 2024 sunt de 14 miliarde de lei.
„Această primă listă care conţine 22 de companii care vin din zona de energie, transporturi şi de la Ministerul Economiei reprezintă un proiect-pilot pe care îl facem în noul flux gândit cu membrii Guvernului şi împreună cu AMEPIP.
Este cea care răspunde de guvernanţa companiilor de stat, cea care implementează, practic, legislaţia şi toate angajamentele noastre luate în relaţia cu OECD şi cu Comisia Europeană”, a spus vicepremierul Oana Gheorghiu, la TVR INFO, potrivit News.ro.
Aceasta a menționat că aceste 22 de companii vor fi analizate foarte serios, pentru a se observa care este motivul pentru care ajung să fie falimentare.
„Nu e suficient să ne uităm la o companie să vedem că are pierderi. Trebuie să ne uităm de unde vin ele, de ce vin ele, care e cauza lor, e o cauză obiectivă, vine doar din proastă guvernanţă, vine din nişte motive care nu ţin neapărat de companie”, a afirmat Gheorghiu, adăugând că AMEPIP evaluează aceste companii.
Citește și : BNR, marea schimbare pentru toţi românii. Anunţul oficial va fi făcut la ora 13.00
Potrivit vicepremierului, câteva dintre aceste companii se află deja în faliment sau într-o formă de lichidare. „Trebuie să vedem de ce nu se pot închide mai repede, pentru că rămânem de ani de zile cu cadavre din astea în listă şi le tragem după noi”, a explicat ea.
„Ce ne propunem este să facem curăţenie, să ne uităm la companii cât mai obiectiv cu putinţă, să facem curăţenie în politica de proprietate a statului. Statul trebuie să decidă ce trebuie să facă mai departe. Statul nu trebuie să fie proprietar de dragul de a avea această calitate, ci trebuie să fie proprietar în interesul public, să fie acţionar acolo unde este cu adevărat relevant, unde aduce un beneficiu pe termen lung cetăţenilor”, a mai explicat Oana Gheorghiu.
Oana Gheorghiu transmite că sunt 185 de companii ale statului care sunt complet inactive, care nici măcar nu mai au declarații financiare și care există numai pentru că nu au fost închise la Registrul Comerțului.
„Asta trebuie să facem, să le curăţăm pe acestea, să le închidem. Ele nu mai au active, nu mai au angajaţi, unele dintre ele sunt doar nişte clădiri rămase şi trebuie să vedem ce facem cu aceste lucruri”, a spus ea.
„Trebuie să ne uităm de unde vin aceste pierderi, dacă aceste companii sunt cu adevărat viabile sau nu, dacă ele trebuie închise sau trebuie recapitalizate. Sunt 230 de companii centrale, astea sunt cele mai importante şi la care avem cifrele cele mai mari, sunt companiile care asigură şi serviciile publice”, a menţionat Gheorghiu.
În privința companiilor de transport, Metrorex sau Tarom, vicepremierul transmite că acestea trebuie să fie subvenționate, în cazul Metrorex, sau să ajungă de sine stătătoare, în cazul Tarom.
„Avem în listă compania Tarom, cu care statul român trebuie să ia o decizie, ce va face. E o companie care se luptă de mulţi ani cu pierderi, care lucrează pe o piaţă foarte concurenţială, dar care cred eu că trebuie să ajungă la un nivel de recuperare a activităţii, fie de sine stătător, printr-o bună guvernanţă, prin schimbarea modului în care se face guvernanţa acestei companii, fie, de ce nu, printr-un parteneriat. Dar toate aceste lucruri vor ieşi din analiză”, a arătat Gheorghiu.
Vicepremierul a mai declarat că peste 1.200 de companii sunt companii în local, care ţin de Consilii Judeţene şi de primării.
„Sunt foarte multe. Eu m-am uitat puţin la ce se întâmplă în alte ţări, similare cu noi. Polonia cred că are între 300 şi 400 de companii de stat, la fel celelalte ţări. Toată lumea şi-a făcut curăţenie în zona asta, pentru că odată ce o companie are pierderi, înseamnă deficit de la bugetul statului. Pe termen lung asta înseamnă, practic, plătim noi cu toţii aceste pierderi. Şi atunci trebuie să vedem ce merită să păstrezi, ce are sens să păstrezi, ce e absolut necesar, care sunt domeniile strategice în care statul român trebuie să rămână”, a afirmat ea.
Întrebată dacă anumite companii ar trebui privatizate, Gheorghiu a transmis că privatizarea nu înseamnă numai cedarea majorității acțiunilor, ci poate însemna și listarea la bursă care să aducă zona de bună guvernanță în interiorul companiei.
„Privatizarea poate să însemne listare la bursă sau un parteneriat public-privat care să-ţi aducă exact zona asta de bună guvernanţă şi zona de eficienţă şi să foloseşti mai bine activele pe care le ai.
Privatizarea poate să însemne şi o vânzare, dacă asta reiese din analiză, că ar fi cea mai bună soluţie. Şi cred că trebuie să ne gândim la privatizarea asta, nu la sintagma aia că ne vindem ţara, că ne luptăm cu asta şi ne-am luptat de-a lungul timpului, ci ne gândim la cum folosim mai bine ceea ce avem.
Pentru că în momentul ăsta, aşa cum arată cifrele, avem lucruri, dar pe care nu le folosim în beneficiu nostru, ci tot creăm pierderi care înseamnă, de fapt, costuri pentru fiecare cetăţean. Dar e greu să ne pronunţăm înainte de a face o analiză”, a arătat vicepremierul.
Întrebată care sunt pierderile statului, aceasta a vorbit despre pierderi de 14 miliarde de lei și de companii care ar trebui să fie în insolvență, însă nu sunt pentru că unele dintre ele sunt strategice.
Pierderile acumulate de-a lungul anului şi la nivelul anului 2024, ne uităm la cifre, că pe acestea le avem de la Ministerul de Finanţe, erau undeva la 14 miliarde de lei. Deci nu sunt doar pierderile din anul 2024, ci sunt toate pierderile cu care vin companiile din spate”.
Potrivit Oanei Gheorghiu, unele companii au capital negativ, ceea ce înseamnă că pierderile pe care le-au acumulat sunt mai mari decât capitalul propriu pe care-l deţin.
„Acestea sunt companii cu risc foarte mare. Deci sunt, practic, companii care, potrivit legii, ar trebui să fie deja în insolvenţă. Fiind însă unele dintre ele companii strategice, trebuie ca statul să se uite cu mare atenţie şi să ia decizii importante”, a afirmat vicepremierul.