BNR, marea schimbare pentru toţi românii. Anunţul oficial va fi făcut la ora 13.00

După un 2025 marcat de tensiuni politice și de trecerea pragului de 5 lei/euro, cursul valutar intră în 2026 cu mai puțin dramatism, dar încă cu incertitudini. Deficitul bugetar rămâne ridicat, statul are nevoie de finanțare masivă, iar inflația scade lent, ceea ce menține presiunea pe leu. În acest context, un curs în jur de 5,25 lei/euro nu mai este un scenariu extrem, iar una dintre puținele frâne reale vine din economie: reducerea dependenței de importuri și un consum mai orientat către producția locală, spune Ivan Drazetic, Head of Fixed Income, InterCapital Securities.

După o pandemie și un război la graniță, a fost nevoie de o criză politică pentru ca leul să treacă, pentru prima dată în istorie, pragul psihologic de 5 lei pe euro. Acest lucru s-a întâmplat pe data de 6 mai 2025, la două zile după ce primul tur al alegerilor prezidențiale a fost câștigat de George Simion. Specialiștii remarcă totuși că, nici după câștigul candidatului pro-european, euro nu a coborât sub 5 lei.

Ce se întâmplă cu leul în 2026?

Conform specialistului Ivan Drazetic, un euro ar putea ajunge, în 2026, la 5,25 lei, o creștere de 3,14% față de 5,09 lei, valoarea din momentul redactării articolului (16.12.2025).

„Cursul leu/euro a intrat într-un nou interval de variație. Turbulențele politice din 2025 au împins cursul peste pragul de 5,00 lei; chiar și după ameliorarea contextului politic, în urma victoriei coaliției pro-occidentale din 18 mai, cursul nu a reușit să revină în mod sustenabil sub acest nivel. Rezervele valutare au atins un maxim istoric de 76,0 miliarde de euro, oferind băncii centrale spațiu de manevră. Chiar și în aceste condiții, considerăm că există argumente solide pentru o apreciere a cursului leu/euro anul viitor, susținută de un deficit de cont curent estimat la 7,0% din PIB în 2026, de un deficit bugetar care rămâne ridicat, la 6,5% din PIB chiar și în scenariul în care consolidarea are succes, precum și de o orientare mai accentuată a finanțării către piața internă. În opinia noastră, un nivel al cursului de aproximativ 5,15 lei/euro în acest an ar putea urca spre 5,25 lei/euro anul viitor”, spune specialistul Ivan Drazetic.

În ceea ce privește previziunile specialiștilor CFA România, 83% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1410 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este de 5,2045 lei pentru un euro.

Cursul de schimb este influențat și de câți euro cerem din piață, practic, de câte cumpărături facem din afara României. Când cumpărăm multe produse din import, banii pleacă din țară, firmele trebuie să schimbe lei în euro ca să plătească marfa, iar asta pune presiune pe leu. Când o parte mai mare din consum e acoperită din producția locală, cererea de euro scade, ies mai puțini bani din economie și presiunea pe curs se mai domolește. Nu înseamnă că leul se apreciază automat, dar înseamnă că se depreciază mai lent și mai controlat, mai ales într-o perioadă în care România are deja deficite mari și nevoie constantă de valută.

„Această evoluție ar implica o presiune ușor mai ridicată asupra inflației importate și costuri mai mari în euro pentru economie (de la energie și alte importuri până la serviciul obligațiilor denominate sau indexate la euro), iar din perspectiva piețelor s-ar traduce, de regulă, printr-o primă de risc mai mare și prin necesitatea ca activele locale să ofere randamente mai atractive pentru a menține capitalul investit”, explică reprezentantul InterCapital Securities.

Ar mai putea să coboare un euro sub 5 lei? Cum răspunde Isărescu

Conform Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, euro nu mai are cum să coboare sub pragul de 5 lei. Guvernatorul a respins ideea unor intervenții recente ale BNR și a insistat că piața valutară funcționează stabil.

„Euro nu mai are cum să coboare sub 5 lei. Vă fac o declarație, pe care de regulă nu o fac și pe care nu o face nimeni la Banca Națională: din vară aproape că n-am mai intervenit. Am intervenit doar de câteva ori ca să cumpărăm valută. Piețele sunt mulțumite cu actuala combinație de politici și cu datele de azi, nu avem de ce să tulburăm piața”, a precizat el, subliniind că România are în continuare un regim de „free floating”.

România va trebui să caute bani în propria țară

Potrivit specialistului, țara noastră va trebui să caute bani tot în România pentru a putea refinanța datoriile. Cum investitorii străini sunt mai prudenți și așteaptă rezultate fiscale clare, o mare parte din finanțare va trebui să vină de pe piața internă.

„După emisiuni internaționale de titluri de stat de aproximativ 15,5 miliarde de euro în 2025, România va trebui să refinanțeze anul viitor titluri de stat în euro în valoare de 3,25 miliarde de euro, cu scadențe în februarie, septembrie și decembrie. Anticipăm o orientare mai pronunțată a mixului de finanțare către piața internă, având în vedere sensibilitatea investitorilor instituționali străini la rating și faptul că rezultate fiscale concrete ar putea deveni vizibile abia în a doua parte a anului. În scenariul nostru de bază, Ministerul Finanțelor ar urma să acceseze piețele internaționale de trei ori și să atragă, în total, între 10,5 și 11,0 miliarde de euro, incluzând refinanțări și datorie nouă, ceea ce ar lăsa aproximativ 213 miliarde de lei de plasat pe piața internă. Pe această piață, fondurile de pensii au deja o expunere pe titluri de stat apropiată de 70% din active, iar băncile ar putea fi nevoite să absoarbă oferta suplimentară”, explică specialistul.