Impozitele și taxele din România au stârnit numeroase reacții și discuții în ultima perioadă, iar premierul Ilie Bolojan a vrut să clarifice lucrurile, explicând motivele pentru care a fost necesar să ia aceste măsuri.
Într-o intervenție la TVR, Bolojan a explicat că „A fost o necesitate să luăm aceste măsuri datorită a două aspecte fundamentale: primul aspect fundamental este că impozitele pe proprietate sunt contribuția cetățenilor din fiecare localitate la infrastructura acelei localități. Ai o casă undeva, investesti pe casă, este contribuția ta la drumul care-ți este asfaltat, dacă este asfaltat sau nu, la apa și canalizarea care-ți este adusă până la limita ta de proprietate, la rețeaua de gaz, la rețeaua de iluminat electric, la serviciile publice pe care le oferă primăria. Vă rog să vă imaginați că în România, ca date comparative, acest impozit pe proprietate în total reprezintă aproximativ 0,55% din PIB-ul României.”, a spus acesta, pentru TVR.
Întrebat dacă asta înseamnă că atunci când se va trece la raportarea la nivelului prețului de piață, aceste impozite vor crește din nou, Bolojan a spus că „România s-a angajat că până la 1 anuarie 2027 le va stabili funcție de prețul de piață. Ăsta este un nivel intermediar-mediu care în anumite localități s-ar putea să scadă pentru că acum se lucrează la un soft la Ministerul de Finanțe, care preia date de la toate tranzacțiile care se fac în România, adică vânzări, cumpărări de apartamente, s-a vândut o casă într-o comună, primăriile trebuie să comunice și prețul la care s-a vândut această casă. Și atunci se face o bază de date pe localități, pe apartamente, pe orașe, cu cât sunt mai multe tranzacții, cu atâta datele sunt mult mai corecte și se știe cam ce valoare de piață are un metru pătrat. Adevărul este că neimpunând aceste impozite al valori de piață, s-au pierdut sume foarte mari ca venituri pentru administrație și multe localități ar fi putut avea o infrastructură mai bună, pentru că aceste sume sunt venituri importante pentru localități. De aici vine și mare parte din nemulțumirea publică, infrastructura publică.”, a mai adăugat acesta.