O analiză a AEI arată că, spre deosebire de Grecia, unde sprijinul public acoperă aproape integral costurile consumatorilor vulnerabili, în România, un cetățean cu venituri sub medie este nevoit să cheltuiască peste o treime din venitul anual pentru gaze și energie.
„În orice ţară civilizată există o regulă nescrisă: dacă eşti sărac, statul nu are voie să te lase în frig şi întuneric. În România, această regulă a fost nu doar ignorată, ci inversată. Testul real al unei politici sociale nu este cât de mare este preţul la energie, ci cât din venitul unui om sărac este înghiţit de factura la gaz şi electricitate”, a explicat preşedintele AEI, Dumitru Chisăliţă, într-o analiză transmisă AGERPRES.
Chisăliță atrage atenția asupra faptului că în Grecia indemnizația socială minimă este de aproximativ 9.600 de euro pe an, iar costurile medii anuale pentur gae și electricitate se ridică la circa 1.800 de euro pe an.
„Statul elen intervine astfel încât, pentru consumatorii vulnerabili, până la 100% din aceste costuri pot fi acoperite. Cu alte cuvinte, un cetăţean grec sărac nu este condamnat să aleagă între hrană şi încălzire”, a precizat Chisăliţă.
Citește și: Locatarii nu sunt obligați să plătească integral reparațiile din bloc. Asociația de proprietari, obligată să contribuie financiar în astfel de situații
În România, situația este total diferită, susține președintele AEI. O persoană singură cu indemnizația socială minimă trăiete cu circa 1.281 de lei pe lună, respectiv circa 3.000 de euro pe an.
„Facturile anuale la gaze şi electricitate ajung la aproximativ 1.257 de euro pentru un apartament cu două camere, iar ajutorul oferit de stat este de aproximativ 150 de euro pe an. Statul român acoperă doar 12% din factura energetică a unui om care trăieşte deja sub pragul sărăciei. Restul de aproape 1.100 de euro trebuie plătit dintr-un venit anual de doar 3.000 de euro. Asta înseamnă că un român sărac ajunge să cheltuie peste o treime din tot venitul său doar pe energie”, a subliniat Chisăliţă.