EXCLUSIV Judecătorul promovat de Recorder nu îndeplinește criteriile legale pentru a profesa în magistratură. România TV îl demască pe Laurențiu Beșu

Judecătorul Laurențiu Beșu, care a făcut cerere să poată activa ca procuror, are pe rol dosarul lui Maricel Păcuraru, iar schimbarea completului va duce la reluarea speței de zero. Într-un răspuns pentru România TV, CSM confirmă că Laurențiu Beșu nu îndeplinește condițiile legale pentru a fi magistrat. Îi trebuia o vechime de 5 ani de polițist judiciar.

Potrivit CSM, în perioada 2001-2006, Beșu a avut activități de polițist la Poliția din județul Giurgiu, dar neesențiale pentru candidatura sa ca magistrat. În 2005 a primit acel aviz de la procurorul general pentru a deveni polițist judiciar. Un singur an a fost polițist judiciar, pentru că, ulterior, în 2006, a intrat în Direcția de Protecție Internă, adică Serviciul Secret din cadrul Ministerului de Interne și a avut această activitate în 2006-2011 ca ofițer de informații!

Acest judecător a mințit că la Direcția de Protecție Internă a fost tot polițist judiciar, iar CSM răspunde României TV că, avea acel aviz din 2005 de la procurorul general ca polițist judiciar, dar când a mers la Direcția de Protecție Internă, nu a mai verificat și nu știe ce a făcut Beșu acolo. Ei l-au crezut pe cuvânt.

Vezi și Nicușor Dan, învins în instanță. Curtea de Apel București a respins cererea de recuzare a judecătoarei Olimpiea Crețeanu, formulată de Administrația Prezidențială. Judecătoarea va decide vineri, 16 ianuarie, soarta a doi judecători CCR

Alte articole

Laurențiu Beșu, magistratul din documentarul Recorder, a solicitat renunțarea la funcția de judecător

Judecătorul Laurențiu Beșu, care apare în filmul realizat de Recorder, a confirmat dezvăluirea șefei Curții de Apel potrivit căreia ar fi fost ofițer de informații: „Depun anual declarații în care arăt că, în perioada 2006-2011, am lucrat în servicii”

La data de 10 decembrie 2025, la o zi după difuzarea documentarului Recorder, conducerea Curții de Apel București a emis un comunicat în care l-a acuzat pe judecătorul Laurențiu Beșu că minte, dezvăluind că este ofițer acoperit.

„Pe tot parcursul interviului, contextul este manipulat, judecătorul rupe bucăți de informații și le refoloseşte într-o cheie acuzatoare. (…) Potrivit unor informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, se reţine că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca «ofiţer la doi şi-un sfert» sau «SIPI»”, a explicat CAB.

În replică, Beșu a recunoscut că a activat în servicii în perioada 2006-2011, ulterior anului 2011 dând admiterea în magistratură. De asemenea, judecătorul a menționat că depune anual o declarație în care menționează colaborarea sa cu ”Doi şi un sfert”.

„Din punctul meu de vedere, toată această discuție despre parcursul meu profesional este doar de încercare de discreditare a persoanei mele, implicit de a induce ideea că ce am spus eu este fals. Tot ce am spus este adevărat și se poate verifica din documentele de la CAB sau cu informații de pe portalul instanțelor.

Ca să lămuresc și parcursul meu profesional, acesta a fost tot timpul public, nu a fost secret, a fost publicat pe site-ul Judecătoriei Fetești, instanța la care am început cariera de magistrat. Eu am terminat liceul militar de la Ploiești, apoi am urmat cursul Academiei de Poliție. Am fost ofițer la Inspectorul de Poliție al județului Giurgiu între 2001 și 2006. Apoi între 2006 și 2011 am fost ofițer la Serviciul Județean de Informații Giurgiu.

Aceste informații au fost tot timpul publice, au fost menționate și în adeverințele pe care le-am depus la înscrierea la examenul de admitere în magistratură. Anual dau declarații în care arăt că, în perioada 2006-2011, am lucrat la acest serviciu. Evident că, în acest moment, nu mai am nicio legătură cu acest serviciu, deoarece legea privind statutul magistratului spune clar că nu poți să fii magistrat și să fii în același timp ofițer de informații sau să ai vreo legătură cu un serviciu de informații.

Adeverința mea, depusă la dosarul pentru concursul de admitere în magistratură, este emisă de DGPI. Se menționează că este emisă în vederea atașării la dosarul pentru concursul de admitere în magistratură. Anual dau o declarație în care menționez această informație. Sunt foarte mulți judecători sau procurori care au fost lucrători ai serviciului de informații în Ministerul de Interne. De exemplu, domnul Buliga, care și la acest moment este la Curtea de Apel București și intră în complet de judecată cu doamna Pencea. Și atunci nu știu de ce n-ar sesiza și la domnul Buliga.

Ei pot să mă acuze de minciună, dar simplul fapt că eu am lucrat la un moment dat la o anumită instituție nu înseamnă că ce am spus nu e adevărat. Informațiile pe care le-am spus se pot verifica, toate sunt verificabile, cum s-a dispus delegarea, cum s-a încetat delegarea. Eu am judecat și dosarul Dosarul Revoluției. Nu știu de ce, atunci când am judecat dosarul Revoluției, a apărut în presă că am fost la un moment dat în direcția aceasta de informații a Ministerului de Interne și atunci nu a fost nicio problemă. Deci nu s-a sesizat doamna președinte la acel moment?”, a spus Laurențiu Beșu pentru Euronews.

Citește și EXCLUSIV Avem documentele demascării autointitulatei impostoare Emilia Șercan, cea care se pretinde un model de bune practici. Cum a încercat să-și ascundă plagiatul, probele România TV o spulberă

În ce condiții poate fi exclus un magistrat din sistem

Excluderea din magistratură este cea mai gravă sancțiune disciplinară ce poate fi aplicată magistraților, prevăzută de art. 273 din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și al procurorilor. Abaterile disciplinare pentru care se poate dispune excluderea din magistratură sunt cele prevăzute la literele a) – s) de la art. 271, cum ar fi:

încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții desfășurarea de activități cu caracter politic

manifestarea convingerilor politice în public sau în timpul serviciului

imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror

folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților

intervențiile pentru soluționarea unor cereri exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.

Articolul 224 din aceeași lege obligă judecătorii să respecte secretul profesional, să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor la care au participat, inclusiv după încetarea exercitării funcției. Conform art. 232, judecătorii și procurorii „sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice”.

Art. 233 spune că magistrații „nu își pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul”. Hotărârea disciplinară este pronunțată de secția corespunzătoare din CSM (cea de judecători ori cea pentru procurori) la sesizarea Inspecției Judiciare și poate fi supusă unei căi de atac la Înalta Curte, care pronunță decizia definitivă.