Şefa CAB, despre pensiile magistraţilor: „Nu e o soluţie să sărăcim cu toţii”. Liana Arsenie invocă „karma caprei vecinului”

Președinta Curții de Apel București, judecătoarea Liana Arsenie, a declarat în emisiunea OFF The Record, realizată de jurnalista Sorina Matei, că pensiile magistraților „nu sunt pensii speciale, ci pensii de serviciu”, parte integrantă a statutului constituțional al judecătorilor.

„Este o componentă a statutului magistratului, de care vorbește întreaga jurisprudență a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Spune în mod explicit, inclusiv prin ultima hotărâre din iunie 2025, că statul trebuie să asigure magistratului un nivel al pensiei cât mai aproape de salariu”, a afirmat Arsenie.

Declarațiile vin în contextul în care, în aceeași zi, a fost anunțat oficial că România a intrat în recesiune tehnică, iar tema pensiilor magistraților este în centrul dezabaterii publice după cinci amănări ale CCR.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Nicuşor Dan nu a mai aşteptat revenirea în ţară, a semnat decretele la Bruxelles. Se aplică imediat ce apar în Monitor

Alte articole

Procurorul Laurențiu Beșu, magistratul din documentarul Recorder„Justiție capturată”, cercetat disciplinar de Inspecția Judiciară

EXCLUSIV Șefa Curții de Apel București salută raportul Inspecției Judiciare care spulberă acuzațiile din materialul Recorder. ”Teoria conspirației a fost mai vocală decat realitatea. Când alegi patru cazuri, nu identifici un tipar, ci faci manipulare prin selecție”

Întrebată dacă pensiile magistraților sunt „mult mai mari” raportat la salariul mediu din România, Arsenie a evitat o evaluare directă, susținând că este vorba despre „o politică a statului” privind statutul puterii judecătorești.

„Nu știu dacă sunt mari sau mici. Depinde de stat ce tip de putere judecătorească își dorește. Depinde ce tip de democrație dorește să meargă în această țară”, a spus șefa CAB.

Aceasta a adăugat că reacția cetățenilor este firească în condițiile unui nivel de trai scăzut, însă responsabilitatea pentru situația economică nu poate fi pusă în sarcina magistraților. În același timp, ea a folosit o formulare controversată despre atitudinile din spațiul public:

„Am mai spus-o, pare că poporul român trăiește sub acea karma a caprei vecinului”, a declarat judecătoarea, referindu-se la tendința de a cere reducerea veniturilor altora, în locul creșterii generale a nivelului de trai.

„Ideea este ca politicienii care în fiecare campanie electorală își asumă creșterea nivelului de trai, îmbunătățirea vieții cetățenilor români, să ia măsuri în așa fel încât nivelul de trai al populației să crească. Nu este o soluție să sărăcim cu toții”, a spus judecătoarea.

Disputa privind PNRR și presiunea asupra CCR

Tema pensiilor de serviciu este strâns legată de reforma asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde modificarea regimului pensiilor magistraților reprezintă un jalon important pentru deblocarea unor fonduri europene.

Întrebată despre situația în care premierul a transmis Curții Constituționale un document în care a invocat riscul pierderii banilor din PNRR dacă legea nu este modificată, Arsenie a calificat demersul drept „o presiune”.

În prezent, Curtea Constituțională analizează constituționalitatea modificărilor legislative privind pensiile de serviciu ale magistraților, dosar a cărui soluționare a fost amânată în repetate rânduri.

Posibilă sesizare a Curtea de Justiție a Uniunii Europene
Arsenie a susținut demersul Înaltei Curți de Casație și Justiție de a solicita sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pentru a verifica dacă modificările legislative propuse respectă standardele europene privind independența justiției.

„Solicitarea Înaltei Curți este motivată, în fapt și în drept, cu argumente foarte solide. Este un mecanism legitim și justificat. Dacă apelăm la Curtea Europeană de Justiție, trebuie să apelăm de fiecare dată și să nu fim selectivi”, a spus președinta CAB.

Miza reformei pensiilor magistraților
Reforma pensiilor de serviciu ale magistraților prevede, printre altele, creșterea treptată a vârstei de pensionare, majorarea vechimii necesare și plafonarea cuantumului pensiei raportat la venitul din activitate. Modificările sunt parte a angajamentelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană, în cadrul PNRR.

Liana Arsenie, șefa Curții de Apel București, solicită o întâlnire față în față cu Nicușor Dan: „Statul de drept este în pericol cu o putere judecătorească coordonată politic”

Susținătorii reformei invocă echitatea bugetară și reducerea discrepanțelor față de sistemul contributiv, în timp ce o parte a sistemului judiciar avertizează că schimbările bruște pot afecta independența justiției și stabilitatea resursei umane din instanțe.

Semne de întrebare privind traseul profesional al judecătorului Beșu, după apariția materialului Recorder / Liana Arsenie: „Domnul Beșu nu a internalizat, pare, valorile niciuneia dintre profesii”

Traseul profesional al judecătoruului Laurențiu Beșu are multe semne de întrebare. De la ofițer de informații a intrat în magistratură și nici aici părea nu știe foarte bine ce vrea.

Liana Arsenie, șefa Curții de Apel București, spune că traseul profesional al judecătorului Laurențiu Beșu, care, înainte să intre în magistratură, a fost ofițer de informații, era cunoscut în instituție.

Liana Arsenie spune că informațiile despre traseul profesional al lui Beșu au venit exclusiv din CV-ul public afișat de acesta.

„Știam din CV că a fost ofițer de informații”

Cu toate acestea, nu era clar întregul său traseu profesional, motiv pentru care au fost luate în calcul verificări suplimentare față de cele realizate la momentul admiterii în magistratură.

„Știam că a fost ofițer de informații în virtutea CV-ului public pe care l-a afișat. Lucrul era cunoscut la Curtea de Apel. Nu știam exact care a fost traseul. Am gândit că trebuie să facem verificări suplimentare celor făcute la momentul admiterii acestuia în magistratură doar că, în contextul materialului Recorder, au apărut niște semne de întrebare. (…)

În momentul în care noi am constatat niște inadvertențe, atunci am semnalat Inspecției Judiciare să facă verificări în contextul materialului Recorder. Pentru că nu avem competența necesară să facem astfel de verificări și să tragem niște concluzii”, a spus Liana Arsenie.

În opinia lui Arsenie, parcursul destul de sinuos al lui Beșu în magistratură îl definește ca pe un indecis profesional:

Sorina Matei: „Domnul Beșu a ajuns judecător din ofițer. (…) a intrat, așa, printre crăpături, domnul Beșu și s-a făcut procuror”.

Liana Arsenie: „Da, domnul Beșu n-a internalizat, pare, valorile niciuneia dintre profesii, pentru că nu s-a hotărât la care să se oprească. A fost ofițer de poliție judiciară, ofițer de informații, judecător, nu s-a obișnuit nici în această profesie, a trecut procuror.

Dosar din Recorder, infirmat cu probe
Întrebată dacă a mai discutat cu Beșu după filmul Recorder, Arsenie a spus că nu. „Domnul Beșu a rămas în pronunțare cu acel dosar despre care a vorbit, și în raport de care s-au infirmat, justificat și cu probe, toate acuzațiile. A rămas în pronunțare undeva în luna martie, cred, pe 17 martie. A amânat pronunțarea pe 24 martie, când cred că s-a intrat în divergență.

Și ulterior termenul a fost acordat pe 5 mai, deși delegarea domnului Beșu expira pe 4 mai. (…) Deși știa că expiră delegarea și nu este o condiție absolută de prelungire a acesteia”.