Peninsula Kamceatka traversează un episod sever de iarnă, fiind în mare parte paralizată de o serie de furtuni violente. De la începutul săptămânii, regiunea a fost afectată de viscol puternic și ninsori record, care au îngreunat viața oamenilor.
Primarul din Petropavlovsk-Kamceatski, Evgheni Beliaiev, a decretat stare de urgență în oraș, la scurt timp după confirmarea deceselor, pentru a debloca sume de bani necesare deszăpezirii. Edilul a acuzat companiile locale că nu au curățat la timp acoperișurile, ci au așteptat trecerea furtunii de zăpadă.
Ministrul Situațiilor de Urgență din regiunea Kamceatka, Serghei Lebedev, a declarat că o a doua victimă, un bărbat de 63 de ani, a fost îngropată de viu de zăpada prăbușită de pe acoperișul unei case cu etaj.
🚨⚡️ Yesterday in Russia, in the Kamchatka region, people were digging out their cars from massive snow piles ❄️ pic.twitter.com/rZnGkMPdPw
— RussiaNews 🇷🇺 (@mog_russEN) January 17, 2026
„Vă îndemn, încă o dată, să fiți atenți la grămezile uriașe de zăpadă care s-au format pe acoperișuri în timpul ciclonului. Temperaturile au crescut, așa că zăpada a început să cadă de pe acoperișuri”, a avertizat el.
Viața în Kamceatka este practic blocată după mai multe zile de ninsori abundente și viscol puternic. Școlile sunt închise, iar transportul public a fost suspendat în capitala regională Petropavlovsk-Kamceatski, unde cartiere întregi au ajuns sub nămeți cât două etaje!
La mii de kilometri distanță, România se confruntă cu un val de aer polar-siberian care a adus nopți extrem de reci și dimineți cu temperaturi negative record. Minimele au coborât sub pragul de -21 de grade Celsius, cele mai scăzute valori fiind înregistrate la Joseni și Miercurea Ciuc. Ger puternic s-a resimțit inclusiv în sudul țării, unde Oltenița a avut temperaturi comparabile cu cele din Întorsura Buzăului, în jur de -15 grade.
Terrifying snowfall struck the region in Kamchatka, Russia 🇷🇺 pic.twitter.com/hl61Qmglkd
— Disaster News (@Top_Disaster) January 17, 2026
„Ianuarie, climatic vorbind, este cea mai rece lună în zona României, și e adevărat că acum chiar temperaturile sunt sub ceea ce ar fi normal în ianuarie, de exemplu, în intervalul de referință 1991-2020, cel mai recent interval de referință recomandat de Organizația Mondială a Meteorologiei. Dar noțiunea de normală climatică, de medie este una abstractă, care iese din calcul. Întotdeauna sunt fluctuații și atunci când facem o sinteză a acestor fluctuații, când le facem media, obținem normalul, care până la urmă e ceva ce nu prea se întâmplă foarte des, adică avem fluctuații mai mari sau mai mici, dar e clar că avem de-a face acum cu o perioadă mai rece decât rezultă din calcul că ar fi normal.
E vorba de o situație a centrilor de presiune pe continent în care e favorizat acest transport de aer dinspre nord-nord-est și acest transport de aer care vine după un alt episod în care am avut și ninsoare, până la temperatura este favorizată și de prezența zăpezii în multe regiuni ale țării. Temperatura este scăzută, mai ales că acum în această perioadă, pentru că avem de obicei senin și avem un plus de răcire prin radiație. Deci cauzele episodului sunt cele specifice. Dar dacă vorbim despre aceste episoade în contextul încălzirii globale trebuie să ținem cont că în alte zone ale lumii este foarte cald”, a precizat climatologul Roxana Bojariu la Digi24.

„În zona arctică avem temperaturi mult peste normal, și într-un fel este explicabil, pentru că legătura e că aerul mai cald care a fost împins înspre latitudinile înalte, spre zona arctică, a înlocuit aerul mai rece și l-a împins spre zona țării noastre, dar nu numai, e vorba de Europa de Est, Centrală și evident că avem aceste condiții.
Dacă e să vorbim ca episod, într-adevăr suntem cu un episod rece, însă astfel de episoade reci nu sunt ceva ieșit din comun. Ceva ieșit din comun a fost faptul că am avut episoade foarte calde, chiar luna decembrie 2025 a fost mai caldă decât ar fi fost normal, și în general perioadele mai calde decât ar fi normal sunt mult mai frecvente decât perioadele mai reci, și cred că ne-am dezobișnuit noi.
Zăpada e foarte bună mai ales în zonele agricole, pentru că asigură, pe de o parte, protecția pentru viitoare potențiale episoade reci a culturilor însămânțate toamna, iar pe de altă parte, atunci când se topesc zăpezile, apa se infiltrează mult mai eficient în sol și reface mult mai bine rezerva de apă decât dacă am avea ploaie, ploaie care o parte se scurge pe suprafață și nu avem aceeași eficiență. Deci aș spune că zăpada e benefică pentru noul an agricol în care ne aflăm și sperăm că vom evita o secetă timpurie, cel puțin cu astfel de fenomene de până acum”, a mai spus experta.