Tichete de masă 2026. De ce nu se acordă pentru sărbătorile legale şi concediul de odihnă. Alte schimbări „de austeritate”!

Tichete de masă 2026. Bonurile de masă rămân și în 2026 unul dintre cele mai frecvent acordate beneficii extrasalariale, însă regulile de acordare, taxarea și limitele de utilizare continuă să ridice numeroase întrebări în practică. Legea care le reglementează stabilește condiții clare privind valoarea maximă, categoriile de salariați care pot primi acest beneficiu și situațiile în care tichetele nu se acordă, condiții care sunt adesea interpretate greșit în practică.

Valoarea maximă a unui tichet de masă este 45 lei, iar angajatorii nu pot diminua valoarea odată stabilită. Tichetele sunt supuse impozitului pe venit (10%) și contribuției la sănătate (10%), dar sunt scutite de CAS și nu intră în plafonul de neimpozare de 33%.

Beneficiază de tichete și angajații care lucrează de acasă, cu timp parțial sau program inegal, cu condiția să aibă funcția de bază la angajatorul respectiv.

Tichetele de masă reprezintă bilete de valoare pe care angajatorii le pot acorda salariaților, lunar, ca beneficiu suplimentar la salariul de bază, sub forma unei alocații individuale de hrană, în baza Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare. Acestea sunt emise exclusiv în format electronic și pot fi utilizate doar pentru plata mesei sau pentru achiziția de produse alimentare.

Alte articole

Tichete de masă 2026. Cine mai primeşte bonuri de masă şi la ce valoare. S-a schimbat legea la final de 2025!

Tichete de masă 2025. Câţi bani primeşte, după majorare, în plus un angajat care nu lipseşte nicio zi de la muncă într-o lună

Acordarea tichetelor de masă se face în funcție de numărul de zile lucrate efectiv de fiecare salariat într-o lună și ca și în cazul altor beneficii acordate angajaților, acesta trebuie menționat în contractul de muncă, regulamentul intern și evidențiat în registrul general de evidență a salariaților (Reges-Online).

Util: De ce nu e permisă acordarea tichetelor, și furnizarea hranei la locul de muncă în același timp?

De acest beneficiu pot avea parte nu doar angajații care își desfășoară activitatea la sediul angajatorului, ci și cei care lucrează de acasă, cu timp parțial ori în cadrul unui program inegal de muncă, cu condiția să aibă funcția de bază la angajatorul respectiv.

Tichete de masă 2026. Cine mai primeşte bonuri de masă şi la ce valoare. S-a schimbat legea la final de 2025!

Regula se aplică inclusiv în situația în care o persoană are mai multe contracte individuale de muncă sau ocupă mai multe funcții în cadrul aceleiași firme.

În mod similar, pot primi tichete de masă și salariații mobili, precum și cei care lipsesc temporar de la muncă din motive neprevăzute, în măsura în care absențele sunt recuperate ulterior.

În prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă este de 45 lei, sumă stabilită în urma unei indexări efectuate anul trecut în luna noiembrie. Această valoare va rămâne valabilă în semestrul I al anului 2026, precum și în primele trei luni ale semestrului II din 2026 (iulie, august și septembrie).

Atenție! Tichetele de masă sunt supuse, pe lângă impozitul pe venit de 10%, și contribuției la sănătate (CASS) de 10%. Rămân scutite însă de CAS și nu se plătește nici contribuția asiguratorie pentru muncă. Totuși, tichetele nu intră în acel plafon global de neimpozare de 33% stabilit pentru diverse beneficii extrasalariale primite de angajați.

Este important de menționat că angajatorii nu sunt obligați să acorde valoarea maximă a tichetelor de masă, ci să respecte acest maxim atunci când acordă tichete, ale căror valori individuale se pot situa oriunde sub acest prag.

Angajatorii care stabilesc o valoare fixă a tichetelor de masă trebuie să țină cont că aceasta nu poate fi ulterior diminuată. Odată stabilită o sumă, angajatorul este obligat să o mențină și nu poate acorda o valoare mai mică. Nerespectarea acestei reguli atrage, potrivit Legii nr. 165/2018, o amendă de 48.600 de lei.

Totuși, atunci când angajatorul acordă tichete de masă, acestea nu pot fi folosite pentru plata muncii suplimentare prestate de salariați, pentru completarea salariului în cazul majorării salariului minim brut pe țară și nici nu pot face obiectul unor clauze prin care să fie pierdute, retrase sau condiționate ca urmare a demisiei ori a altor situații similare.

Nu se plătesc tichete de masă salariaților când:

• sunt în concediu de odihnă;
  beneficiază de zile libere plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite;
  beneficiază de alte zile libere acordate conform legii sau contractelor colective de muncă;
  sunt delegați sau detașați în afara localității în care își au locul permanent de muncă și primesc indemnizație de delegare sau de detașare;
  se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă;
  sunt absenți de la locul de muncă ori se află în alte situații stabilite de angajator împreună cu organizațiile sindicale ori, după caz, cu reprezentanții salariaților.

Pe final, merită menționat că deși, la prima vedere, mecanismul tichetelor de masă nu pare unul complicat, aplicarea lui a generat, în practică, numeroase probleme și confuziiatât în rândul angajatorilor, cât și al salariaților. Printre cele mai frecvente situații semnalate se regăsesc cazuri în care tichetele apar pe fluturașul de salariu, dar nu sunt încărcate pe card, diferențe între beneficiile prevăzute în regulamentul intern și cele din contractul colectiv de muncă, precum și nelămuriri legate de neacordarea tichetelor pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, aspecte explicate și de Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă.

Tichete de masă 2026: De ce nu acordă angajatorii pentru munca în zilele de sărbătoare legală

Discuția despre tichetele de masă aferente zilelor de sărbătoare legală lucrate pare, la prima vedere, o simplă dispută contabilă: angajatul spune „am muncit, deci merit tichetul”, iar angajatorul răspunde că legea nu îl lasă să depășească, în acordarea tichetelor, numărul de zile lucrătoare din lună.

De reținut, pe scurt:

• Munca în zilele de sărbătoare legală ar trebui compensată cu timp liber, dar practica răspândită este acordarea sporului de 100%, ceea ce duce la pierderea tichetelor de masă.
  Tichetele de masă nu sunt un „beneficiu” oferit de angajator, ci un instrument de politică socială al statului, care are un cost ascuns pentru angajat.
  Sumele primite ca tichete de masă nu contribuie la calculul pensiei (CAS), ceea ce înseamnă că angajații își „amanetează” veniturile viitoare pentru consumul imediat.
  Normele de aplicare trebuie actualizate pentru a reflecta realitatea muncii în zilele de sărbătoare, fiind absurd să refuzi alocația de hrană unui angajat care a muncit.
• În realitate, această situație ascunde o problemă mult mai profundă a relațiilor de muncă din România, pentru că am ajuns să transformăm excepția în regulă, ignorând scopul legii, și să numim „beneficiu” un mecanism care ne erodează veniturile viitoare.

Pentru a înțelege de ce unii salariați rămân fără tichete de masă în lunile cu sărbători legale lucrate, trebuie să privim dincolo de normele tehnice de aplicare și să analizăm cum funcționează, de fapt, compensarea muncii și iluzia „beneficiilor” care compun, alături de indemnizați și sporuri, salariul.

Codul muncii este clar, dar practica l-a acoperit cu praf. Atunci când un salariat lucrează într-o zi de sărbătoare legală (Crăciun, 15 august, 1 mai etc.), regula instituită de legiuitor este compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.

De ce? Pentru că legiuitorul a pus pe primul loc sănătatea și refacerea capacității de muncă. În mod firesc, dacă s-ar aplica regula, salariatul ar primi o zi liberă plătită ulterior. Într-o interpretare bazată pe echitate și bună-credință, acea zi liberă plătită ar trebui să „care” după ea toate drepturile zilei lucrate, inclusiv tichetul de masă – fiind o compensare în natură pentru o activitate deja prestată.

Însă, în realitate, asistăm la o complicitate tacită între angajator și angajat. Angajatorul preferă continuitatea și evită logistica complicată a acordării zilelor libere. Angajatul, adesea presat de nevoi financiare, preferă excepția: sporul de (cel puțin) 100% la salariu.

Astfel, excepția a devenit regulă. Toată lumea fuge după spor, ignorând necesitatea odihnei, a refacerii capacității de muncă. Dar, alegând banii în locul timpului liber, ne lovim de zidul rigid al normelor metodologice cuprinse în HG 1045/2018. Acestea stabilesc destul de sec că nu poți primi mai multe tichete decât numărul de zile lucrătoare din lună. Alegând sporul, salariatul rămâne cu banii, dar pierde tichetul pentru acea zi, pentru că a depășit „plafonul” lunii, iar statul nu a actualizat normele pentru a reflecta realitatea aplicată a muncii în ture sau în zilele de sărbătoare legală, bazându-se pe regula stabilită în Cod.

Un al doilea adevăr incomod, pe care trebuie să-l rostim răspicat, este legat de însăși natura tichetelor de masă. Ne-am obișnuit să le privim ca pe un cadou generos din partea angajatorului sau un „bonus” la salariu.

În realitate, tichetele de masă sunt un instrument de politică socială a statului, nu a patronatului. Statul, acceptând că este ineficient în privința asigurării echilibrului, este cel care renunță la încasarea taxelor salariale complete pentru aceste sume, încurajând angajatorii să le acorde. Dar acest „cadou” fiscal are un cost ascuns, suportat, pe termen lung, exclusiv de către lucrător.

Tichetele de masă sunt scutite de CAS (contribuția la asigurările sociale – pensii). Ce înseamnă asta? Înseamnă că pentru fiecare leu primit sub formă de tichet, angajatul nu acumulează „punctaj” pentru pensie.

Dacă acea sumă ar fi fost acordată ca salariu brut, ea ar fi contribuit la pensia viitoare.
Fiind acordată ca tichet, ea rezolvă foamea de azi, dar văduvește venitul de la bătrânețe.
Practic, acceptând și solicitând maximizarea veniturilor prin tichete (care au ajuns la valori considerabile, de până la 45 de lei/zi), salariații acceptă să își „amaneteze” o parte din veniturile viitoare pentru consumul imediat. Nu statul pierde (el încasează impozit pe venit), nu angajatorul pierde (cheltuiala este aceeași pentru el), ci salariatul este cel care va constata, la final de carieră, că o parte semnificativă din veniturile sale active nu s-a regăsit în calculul pensiei.

(Dez)echilibrul se poate observa și de la înălțimea Constelației Starlink: 45 de lei (luân în considerare valoarea maximă a unui tichet de masă) înmulțiți cu 18 de zile lucrătoare (ianuarie 2026) = 810 – 20% (CASS+IV) = 648 de lei net real.

Dacă ne-am raporta la un salariu de bază de 4.500 de lei (ca să nu extindem discuția și în privința celor 300 de lei „fără taxe” pentru salariul minim), fără sporuri și/sau indemnizații, constatăm că  salariatul respectiv, fără persoane în întreținere, va încasa un salariu net de 2.507 lei, la care adăugăm valoarea tichetelor de 810 lei (pe care îi va utiliza exclusiv pentru hrană), adică un venit net de 3.317 lei.

Pentru un reper just, vom compara acest venit net cu rezultatul obținut în urma unui salariu brut de 4.500 de lei + 810 lei (valoarea tichetelor de masă), adică un brut de 5.310 lei și constatăm că venitul net va fi de 3.134 lei, respectiv o diferență (în minus la net) de 183 de lei, aceștia fiind „banii din viitor” pe care nu-i pierde nici statul, nici angajatorul, ci viitorul pensionar.

Dincolo de calculele seci, concluzia poate fi că avem nevoie de o „curățenie” legislativă și de percepție.Situația tichetelor pierdute în zilele de sărbătoare legală este doar un simptom al unui sistem care funcționează în „regim de avarie”, preferând excepțiile și soluțiile de moment în detrimentul regulilor sănătoase.

Dacă autoritățile, angajatorii și lucrătorii acceptă tacit că munca în zilele de sărbătoare se compensează preponderent cu bani (spor) și nu cu timp liber, atunci Normele de aplicare a Legii 165/2018 trebuie actualizate urgent. Este absurd să penalizezi un om care a muncit, refuzându-i alocația de hrană pentru ziua respectivă, doar pentru că formula matematică din lege a rămas blocată în programul „Luni-Vineri” și se bazează pe o regulă care a devenit de mult excepție.

Până atunci, rămânem cu paradoxul: lucrăm când alții sărbătoresc, luăm un spor care ne bucură pe moment, pierdem un tichet din cauza birocrației și, fără să știm, tăiem puțin câte puțin din pensia de mâine.

Tichete de masă 2026. Guvernul vine cu pachete de austeritate aproape în fiecare lună. Se fac concedieri, se taie sporuri, se plafonează salarii, iar, în cele mai bune condiţii, unele beneficii se menţin la nivelul din 2025. Este şi cazul bonurilor de masă.

Parlamentul a decis recent majorarea valorii maxime a tichetelor de masă la 45 de lei, noua valoare aplicându-se pentru drepturile aferente lunii noiembrie 2025. Legea a apărut deja în Monitorul Oficial și este în vigoare la acest moment.

Se fac angajări la Lidl România. Salariile oferite depăşesc cu mult media naţională. Se dau în plus tichete de masă şi bonusuri substanţiale

Legea nr. 201/2025 a apărut pe 28 noiembrie în Monitorul Oficial și prevede majorarea valorii maxime tichetelor de masă la 45 de lei, noua valoare aplicându-se pentru drepturile aferente lunii noiembrie 2025 și va rămâne valabilă în semestrul I al anului 2026, precum și în primele trei luni ale semestrului II din 2026 (iulie, august și septembrie). Până acum, cuantumul maxim al unui tichet de masă era de 40,18 lei.

Tichete de masă 2026: 

• Valoarea maximă: Începând cu noiembrie 2025, valoarea maximă a unui tichet de masă a fost stabilită la 45 de lei.
  Menținerea valorii în 2026: Această sumă de 45 de lei rămâne valabilă pentru întreg parcursul anului 2026 (semestrul I și primele trei luni din semestrul II).
  Notă privind majorările: Deși inițial au existat discuții guvernamentale despre o creștere la 50 de lei de la 1 ianuarie 2026, legea finală adoptată de Camera Deputaților a plafonat valoarea la 45 de lei.

Un lucru foarte important de subliniat și reținut este că nu crește „valoarea tichetului de masă”, ci valoarea maximală a acestuia – asta nu înseamnă, așadar, indexarea automată a valorii per tichet decisă la nivelul fiecărui angajator, deoarece angajatorii nu sunt obligați să acorde valoarea maximală, ci să respecte acest maxim atunci când acordă tichete, ale căror valori individuale se pot situa oriunde sub acest prag.