Pensii 2026. Guvernul, dat în judecată pentru nerespectarea legii privind indexarea pensiilor. Cu cât ar fi trebuit majorate de la 1 ianuarie

Pensii 2026. De doi ani, Guvernul a suspendat indexarea pensiilor în funcție de rata inflației. În acest context, Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la neconstituționalitatea prevederilor din Legea nr. 141/2025, prin care s-a dispus menținerea punctului de referință la valoarea de 81 de lei și pentru anul 2026. Această măsură de austeritate privează 4,9 milioane de pensionari români de majorarea legală a veniturilor și generează pierderi semnificative pentru o categorie largă și vulnerabilă de cetățeni, într-un context economic marcat de inflație ridicată.

Top 10 pensii speciale. Cine este românul care primeşte lunar 70.000 de lei pe card

Mecanismul de indexare a pensiilor are rolul de a proteja valoarea reală a veniturilor și de a asigura previzibilitatea drepturilor patrimoniale ale seniorilor români. În acest sens, legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii stabilește expres obligația statului de a actualiza anual valoarea punctului de referință, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației și cu 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicatori comunicați de Institutul Național de Statistică.

Alte articole

FACIAS cere intervenția Parlamentului în dosarul Pfizer: prejudiciu de peste 600 de milioane de euro

Scandal uriaş la pensii. FACIAS a făcut plângere în instanţă pentru neindexarea anuală a pensiilor, conform legii. Ministrul Muncii promite majorări abia din 2027

Cu toate acestea, prin articolul XXXI din Legea nr. 141/2025, intrată în vigoare la 28 iulie 2025, Guvernul a decis menținerea valorii punctului de referință la nivelul actual de 81 de lei pentru anul 2026 și suspendarea mecanismului de indexare până în 2027. În consecință, cei 4,9 milioane de pensionari români nu vor beneficia anul acesta de majorarea legală estimată la aproximativ 7%, deși aceasta ar fi trebuit să se aplice automat, în baza legislației în vigoare, începând cu 1 ianuarie 2026.

Efectele acestei decizii sunt deja vizibile. Pe fondul inflației acumulate în anii 2024 și 2025, estimările indică faptul că neaplicarea indexării a generat deja o pierdere medie de aproximativ 19% din valoarea reală a pensiei. În cifre nete, pierderile sunt de circa 535 de lei pe lună pentru fiecare pensionar, sumă rezultată strict din neactualizarea valorii punctului de referință, care ar fi trebuit să ajungă la aproximativ 107 lei în 2026.

Florin Manole declară că pensiile, alocațiile și salariile rămân înghețate pentru 2026: „Sunt lucruri care au fost adoptate în pachetul 1”

În Romania anului 2026, peste 924.000 de seniori sunt condamnați să trăiască dintr-o pensie minimă de 1.281 de lei pe lună, o sumă care nu mai înseamnă trai, ci simplă supraviețuire. Indiferența statului român față de nevoile acestora le încalcă dreptul la un nivel de trai decent prevăzut la art. 47 din Constituția României și reprezintă un abuz prin care statul condamnă la sărăcie extremă unul din cinci vârstnici din România.

În sesizarea transmisă Avocatului Poporului, FACIAS arată că aceste dispoziții încalcă mai multe prevederi constituționale, printre care dreptul la pensie, principiul securității juridice, protecția drepturilor câștigate și cerința proporționalității în restrângerea exercițiului drepturilor fundamentale. Suspendarea repetată a unui mecanism legal cu caracter permanent, fără criterii clare și fără un termen previzibil de reluare, transformă o măsură declarată temporară într-una de facto permanentă, contrar jurisprudenței constante a Curții Constituționale.

FACIAS solicită Avocatului Poporului să își exercite atribuția constituțională de sesizare directă a Curții Constituționale a României, în vederea verificării constituționalității art. XXXI din Legea nr. 141/2025 și restabilirii aplicării mecanismului legal de indexare a pensiilor.

Ajustările bugetare nu pot fi realizate prin sacrificarea drepturilor fundamentale ale unei categorii sociale vulnerabile, cum sunt pensionarii, iar statul are datoria de a respecta contractul social asumat prin lege.