Pe fondul tensiunilor privind Groenlanda, Trump și-a amintit că nu a fost recompensat cu premiul Nobel pentru pace și i-a scris premierului norvegian pe această temă, cerând explicații legate de procedura de selecție a candidaților și cine stabilește câștigătorii. Cu același prilej, șeful de la Casa Albă a ținut să sublinieze că nu se mai simte ”obligat” să gândească ”exclusiv în termeni de pace”, ce ar putea însemna reafirmarea amenințării că poate dobândi cu forța cea mai mare insulă a planetei.
”Având în vedere că țara ta a decis să nu-mi acorde premiul Nobel pentru pace, nu mă mai simt obligat să gândesc exclusiv în termeni de pace”, i-a scris Donald Trump premierului norvegian, Jonas Gahr Støre.
În replică, prim-ministrul Norvegiei i-a transmis președintelui american, pe de o parte, că premiile Nobel sunt acordate de un comitet independent, și nu de guvernul norvegian. Iar pe de alta, că NATO ia măsuri, în mod responsabil, pentru a întări securitatea și stabilitatea în Arctica, referire la pretextul invocat anterior de Trump pentru preluarea Groenlandei, și anume spectrul unor amenințări din partea Chinei și Rusiei.
Acest pretext a determinat Bejingul să aibă prima reacție în extrem de tensionata problemă a Groenlandei. Chinezii l-au pus la punct pe Trump, acuzându-l că se folosește de ei pentru ”avantaje egoiste”. ”Îndemnăm SUA să înceteze să folosească aşa-numita ‘ameninţare chineză’ ca pretext pentru a obţine avantaje egoiste”, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Guo Jiakun.
Șeful de la Casa Albă are parte de ripostă și pe partea economică, după ce a anunțat, de la 1 februarie, taxe vamale de 10 la sută pentru importurile din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda și Finlanda, până când SUA vor avea voie să cumpere Groenlanda.
Astfel, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut înghețarea accesului firmelor americane la piețele europene, în timp ce ambasadorii UE ar fi vorbit deja despre activarea unui pachet de sancțiuni de 93 de miliarde de euro.
La rândul său, ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil, a subliniat că Donald Trump caută mereu ”o nouă confruntare”. ”Trăim, în mod constant, noi provocări, asistăm mereu la o nouă confruntare pe care o caută președintele Trump. Iar aici, noi, europenii, trebuie să spunem clar că limita a fost atinsă. Toate acestea arată în ce etapă de schimbări profunde ne aflăm acum”, a spus demnitarul german.
Cât privește viitorul Groenlandei, aliații europeni ai insulei rămân pe poziție: ”Orice decizie privind statutul viitor al Groenlandei aparține exclusiv poporului Groenlandei și regatului Danemarcei”, după cum a spus premierul britanic, Keir Starmer.
Premierul Marii Britanii s-a referit și la presiunile economice puse de Trump pentru a prelua Groenlanda: ”Alianțele dăinuie pentru că sunt construite pe respect și parteneriat, nu pe presiune. Folosirea tarifelor împotriva aliaților este complet greșită. Un război comercial nu este în interesul nimănui. Vom apăra dreptul internațional”.
Și locuitorii celei mai mari insule a lumii se mențin fermi: nu renunță la suveranitate și nici nu vor să audă de Groenlanda proprietate a SUA.
”Nu punem mare preț pe bani, buze tip Kardashian, sâni falși sau chestii de genul ăsta. Nici măcar nu poți deține teren în Groenlanda. Groenlandezii nu cred în ideea că pământul este pentru o singură persoană – este pentru toată lumea. Este o mare eroare de calcul din partea lui (a lui Trump – n.red.) să creadă că groenlandezii ar putea fi cumpărați cu bani. Nu vom renunța să facem parte din Europa, nu vom renunța la suveranitatea noastră”, a spus o localnică, potrivit digi24.